Discursul premierului Draghi, în fața Parlamentului European, a început printr-un omagiu adus lui David Sassoli, fost președinte al Parlamentului European, decedat în ianuarie.
Apoi, șeful guvernului a subliniat că: "Războiul din Ucraina pune Uniunea Europeană în fața uneia dintre cele mai grave crize din istoria sa, o criză care este în același timp umanitară, de securitate, energetică și economică". De asemenea, Draghi a reamintit urgența sanitară, pandemia Covid și eforturile depuse cu mare rapiditate, de la vaccin până la Next Generation Eu.
Apoi a revenit la situația actuală: "Pandemia și războiul au solicitat instituțiilor europene să își asume responsabilități pe care nu și le-au asumat niciodată înainte", a explicat el. Trebuie să ne mișcăm cât mai repede posibil. Și trebuie să ne asigurăm că gestionarea crizelor cu care ne confruntăm nu ne va duce înapoi la punctul de plecare, ci va permite o tranziție către un model economic și social mai echitabil și mai durabil". Pentru Draghi, Uniunea Europeană trebuie să se îndrepte spre un "federalism pragmatic" și, dacă este necesar, spre o "revizuire a tratatelor".
Mario Draghi, în fața Parlamentului European
Revenind la războiul din Ucraina, Draghi apreciază că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei: „a pus sub semnul întrebării cea mai mare realizare a Uniunii Europene, pacea pe continentul nostru. O pace bazată pe respectarea frontierelor teritoriale, pe statul de drept, pe suveranitatea democratică; pe utilizarea diplomației ca mijloc de rezolvare a disputelor dintre state; pe respectarea drepturilor omului, care au fost ultragiate la Mariupol, la Bucha și în toate locurile unde s-a dezlănțuit violența armatei ruse împotriva civililor lipsiți de apărare".
"Trebuie să sprijinim Ucraina, guvernul și poporul său, așa cum ne-a cerut și continuă să ne ceară președintele Zelensky. Într-un război de agresiune nu poate exista o echivalență între cei care invadează și cei care se opun. Dorim ca Ucraina să rămână o țară liberă, democratică și suverană. Protejarea Ucrainei înseamnă protejarea noastră și a proiectului de securitate și democrație pe care l-am construit împreună în ultimii 70 de ani“, a subliniat Draghi în discursul său.
Pentru Draghi, obiectivul este clar: "A ajuta Ucraina înseamnă în primul rând să lucrăm pentru pace". "Prioritatea noastră este să ajungem cât mai repede la o încetare a focului, pentru a salva vieți și a permite intervenții umanitare în favoarea civililor, care sunt foarte dificile astăzi“a continuat premierul.
Potrivit premierului italian, "o încetare a focului ar da, de asemenea, un nou impuls negocierilor, care până acum nu au avut rezultatele dorite". Europa "poate și trebuie să joace un rol central în încurajarea dialogului". Și insistă: "Trebuie să facem acest lucru din cauza geografiei noastre, care ne plasează lângă acest război și, prin urmare, în prima linie pentru a face față tuturor consecințelor sale posibile. Trebuie să facem acest lucru datorită istoriei noastre, care ne-a arătat că suntem capabili să construim o pace stabilă și durabilă, chiar și după conflicte sângeroase. Italia, ca țară fondatoare a Uniunii Europene, ca țară care crede profund în pace, este pregătită să fie în fruntea eforturilor pentru a ajunge la o soluție diplomatică".
„Aproximativ 5,3 milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a ajunge în UE“
"Deja astăzi, războiul are un impact profund asupra țărilor noastre", a continuat Draghi, "De la începutul conflictului, aproximativ 5,3 milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a ajunge în Uniunea Europeană, majoritatea femei și copii. Acest număr este mai mult decât dublu față de numărul de refugiați din Uniune la sfârșitul anului 2020, aproximativ 2,5 milioane".
Draghi a subliniat, de asemenea, că "Italia crede în valorile europene de primire și solidaritate" și a reamintit că "am primit peste 105.000 de refugiați ucraineni, datorită generozității familiilor, voluntarilor și organizațiilor neguvernamentale". Dar a adăugat: "Trebuie să fim pregătiți să dăm continuitate impulsului nostru inițial de a primi refugiați ucraineni, astfel încât aceștia să poată fi mai bine integrați în societățile noastre".
În discursul lui Draghi a fost loc și pentru un pasaj privind apărarea europeană comună, pe care acesta l-a subliniat: "Autonomia strategică în domeniul apărării depinde în primul rând de o mai mare eficiență a cheltuielilor militare în Europa. Ar trebui convocată o conferință pentru a raționaliza și optimiza investițiile. În continuare, a explicat că trebuie "să depășim principiul unanimității, care dă naștere unei logici interguvernamentale a vetourilor încrucișate, și să ne îndreptăm spre decizii luate cu majoritate calificată". În acest sens, Draghi a cerut accelerarea procesului de extindere, astfel încât să includă nu doar Ucraina, ci și alte țări în așteptare, cum ar fi Bosnia, Serbia și Muntenegru. În ceea ce privește migranții, Draghi a făcut din nou apel la o gestionare europeană a fluxurilor din Marea Mediterană, astfel încât aceasta să fie un "pol de pace".
Italia a cerut un plafon european pentru prețul gazului importat din Rusia
Draghi a trecut apoi la discuții pe teme economice, cu instabilitatea provocată de conflict. În ceea ce privește energia, el a cerut o "reacție puternică din partea Uniunii Europene". Apoi a continuat: "În următoarele luni trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem capabili să conducem o Europă care să fie la înălțimea valorilor sale, a istoriei sale și a rolului său în lume. O Europă mai puternică, mai coerentă, mai suverană, capabilă să își ia viitorul în propriile mâini".
Revenind la sectorul energetic, Draghi a subliniat: "Am susținut sancțiunile pe care Uniunea Europeană a decis să le impună Rusiei, inclusiv cele din sectorul energetic. Vom continua să facem acest lucru cu aceeași convingere și în viitor", a explicat el. "În ultimele săptămâni am acționat cu cea mai mare rapiditate și determinare pentru a ne diversifica aprovizionarea cu gaze. Și am luat măsuri importante de simplificare pentru a accelera producția de energie regenerabilă, care este esențială pentru a face creșterea noastră mai durabilă. În același timp, însă, "trebuie să găsim acum soluții pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile de creșterea costurilor energetice".
Draghi a insistat pe acest subiect: "Încă de la începutul crizei, Italia a cerut un plafon european pentru prețul gazului importat din Rusia. Propunerea noastră ar face posibilă utilizarea puterii noastre de negociere pentru a reduce costurile exorbitante care apasă în prezent asupra economiilor noastre. În același timp, această măsură ne-ar permite să reducem sumele pe care le trimitem zilnic președintelui Putin, care îi finanțează inevitabil campania militară".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
