El a subliniat că autorităţile luptă pentru creşterea puterii de cumpărare, fiind o diferenţă „foarte, foarte mare” între a apăra o putere de cumpărare şi a o majora.
De asemenea, ministrul a precizat că principalul target al instituţiei pe care o conduce este crearea de locuri de muncă şi că cei care sunt apţi de muncă trebuie calificaţi şi orientaţi în carieră, astfel încât să aibă o meserie şi să poată lucra. „Nu cred într-o familie care se bazează doar pe alocaţiile copiilor”, a punctat Budăi.
Referindu-se la modificările privind impozitarea contractelor pentru angajaţii part-time, Budăi a spus că pot fi anumite nemulţumiri, dar că este nevoie de o relaţie corectă angajator-angajat. Totodată, ministrul a menţionat că numărul contractelor full-time a crescut, în prezent fiind cu 43.000 de contracte în plus, la care se adaugă cele peste 150.000 transformate în normă întreagă.
Marius Budăi: „Când vom prezenta bugetul, vom prezenta şi procentul de creştere a pensiilor”
Vă aflaţi la al doilea mandat de ministru al Muncii. Puteţi să faceţi o analiză comparativă a nivelului de trai al populaţiei în al doilea mandat, raportat la primul?
Marius Budăi: Sigur că putem şi sigur că este şi în obligaţia noastră să o facem. Dacă atunci, în 2018-2019, când am avut onoarea, spun eu de fiecare dată, să fiu pentru prima dată ministru într-un Guvern al României, situaţia era una cu totul şi cu totul alta, incomparabilă din punctul meu de vedere cu situaţia de acum, pentru că eram înainte de pandemie, nu ştiam nimic de pandemie, nu ştiam nimic de criza energetică ce va urma, nu ştiam nimic de războiul ce va urma şi mai ales un război care se derulează din păcate şi la graniţele cu ţara noastră, situaţia este mult mai complicată.
Dacă în acea perioadă 2017, 2018, 2019, am reuşit să scoatem din stare de deprivare materială severă peste 1.000.000 de cetăţeni, s-au reintrodus în perioada 2020-2021 peste 100.000 de cetăţeni în stare de deprivare materială severă. Suntem în anul 2022, acum când trebuie să fim proactivi, nu reactivi, să luăm măsuri pentru a preîntâmpina pierderea puterii de cumpărare. Nu mai suntem în situaţia lui 2018, 2019, 2017 chiar, când am preluat guvernarea şi ne luptam pentru creşterea puterii de cumpărare. Este o diferenţă foarte,, foarte mare între a apăra o putere de cumpărare, care şi aşa este scăzută, şi a creşte puterea de cumpărare.
Pe parcursul acestui an, începând de când am intrat la guvernare, noi, Partidul Social Democrat, am venit în primă fază, şi nu era atunci războiul declanşat, dar eram după o perioadă de doi ani de criză sanitară, urmată de criză economică, cu un pachet social care practic a reprezentat pentru noi linia roşie de a intra sau nu intra într-o formă de majoritate parlamentară care să susţină un Guvern al României. Am reuşit să introducem acel pachet social. S-a dovedit că nu este un moft al PSD, era o necesitate. Ulterior, după izbucnirea războiului, iată că situaţia ne-a pus în postura să implementăm pachete sociale şi măsuri economice în mod repetat.
Am căutat să avem o abordare extrem de echilibrată între măsurile economice şi măsurile din pachetele sociale, pentru că, dacă nu sprijini economia în primul rând, şi suntem la Ministerul Muncii, să-şi apere locurile de muncă, pentru că acesta este target-ul principal al Ministerului Muncii, să creăm locuri de muncă, dar să şi apărăm în situaţii de criză locurile de muncă existente.Vreau să vă spun că dacă în momentul în care noi eram la prima guvernare şi noi discutam despre crearea de noi locuri de muncă, iată că acum am fost puşi, cum discutam atunci de creşterea puterii de cumpărare şi noi cream locuri de muncă, acum să apărăm puterea de cumpărare, dar să apărăm şi locurile de muncă existente.
Dacă în perioada anilor 2021-2020, România era într-un clasament mondial întocmit de Fondul Monetar Internaţional privitor la măsurile de sprijin ca şi impact în PIB-ul economiei, şi eram, vă aduceţi aminte, pe un loc ruşinos, 143 parcă, după ţări ca şi Kongo, de exemplu, situaţia acum, în anul acesta, s-a modificat radical şi cred că se cunoaşte amprenta PSD la guvernare şi faptul că avem peste 6 % deja măsuri de sprijin a economiei luate numai în acest an.
Iată că venim cu o sprijinire echilibrată. Recent am mai accesat prin cadrul Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu sprijinul colegilor de acolo, şi le mulţumesc, încă 57.000.000 de euro pe care îi vom folosi exact pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, să-şi apere locurile de muncă, dar să şi creăm alte locuri de muncă. Sunt acele convenţii pentru tinerii mici şi pentru şomerii de lungă durată, cei de peste 45 de ani.
Pregătiţi proiectul de buget pentru anul 2023, urmează să fie discutat şi probabil aprobat în coaliţie. Acest document prevede majorări salariale şi de pensii? Dacă da, la ce nivel se ridică aceste procente şi dacă ele pot acoperi rata inflaţiei?
Marius Budăi: Pregătim proiectul de buget. Până la proiectul de buget vreau să vă informez că la prima rectificare am solicitat o sumă consistentă de bani, am şi primit-o, pentru a acoperi tot ce înseamnă plăţile din domeniul social, dar mai ales, şi revin, s-ar putea să vă pară că insist prea mult, dar apărarea locurilor de muncă este o măsură extrem de importantă. Am primit o sumă de bani şi de la buget, pe lângă ce am realizat în noi prin atragerea celor 57.000.000 de euro, astfel încât plata convenţiilor de acum, care se află în execuţie, plus încheierea de alte convenţii, să continue fără niciun fel de sincopă. Vă înţeleg curiozitatea, înţeleg curiozitatea tuturor cetăţenilor. În momentul când vom prezenta bugetul, vom prezenta şi procentul de creştere a pensiilor. Cert este că vor creşte cu cel puţin 10% şi că vor creşte de la 1 ianuarie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
