Măsura a fost luată după ce numărul muncitorilor agricoli din România şi Polonia a scăzut mult în timpul pandemiei Covid-19, din cauza închiderii frontierelor, și după ce numeroşi marocani veniţi să muncească în acest sector s-au întors în ţară.
Contradicția autorităților din Italia
Italia este afectată astfel de contradicţia de a-şi închide frontierele din cauza Covid-19, care a agravat penuria muncitorilor sezonieri în agricultură şi nevoia culegerii roşiilor, şi îngrijorări cu privire la eventuala venire a unor migranţi, în vară, de pe coastele Libiei.
În total, ”400.000 de muncitori străini muncesc în mod regulat în agricultura italiană, dintre care 36% nu se întorc la muncă anul acesta. Cine va recolta legumele şi fructele?” declară pentru Corriere della Sera preşedintele Confagricoltura, Massimiliano Giansanti.
Ministrul italian al Agriculturii Teresa Bellanova aprecia recent că, ”în prezent, Italia are nevoie de 270 000 până la 350 000 de muncitori sezonieri în sectorul agricol”.
Migranții clandestini vor fi ajutați să se instaleze
Acesta este motivul pentru care aproximativ o treime din cei aproximativ 600.000 de migranţi clandestini, potrivit unor date oficiale, urmează să primească ajutoare pentru a se instala.
Şi alte sectoare duc lipsă de forţă de muncă, de exemplu cel hotelier (personal de făcut curăţenie) sau al îngrijirii bătrânilor.
Această regulatizare este criticată de membri ai Ligii (extremă dreapta) a lui Matteo Salvini şi de primarul din Bergamo Giorgio Gori.
”Nu există italieni în dificultate şi toţi concetăţenii noştri fără loc de muncă, de exemplu care primesc venitul de solidaritate? De ce să se regularizeze 200.000 de cetăţeni noneuropeni? Pentru că plata cu doi-trei euro pe oră a străinilor este mai ieftină?”, denunţă Gori.
Ambasadorul României, întâlnire cu ministrul Agriculturii din Italia
MInistrul italian al Agriculturii s-a întâlnit cu ambasadorul României în Italia cu scopul de a stabili cât mai rapid fluxul de muncitori sezonieri.
”Vreau ca italienii să muncească şi propun ca toţi beneficiarii subvenţiilor publice, cei care primesc venit de solidaritate sau alocaţii de şomaj să fie în măsură să facă faţă urgenţei muncii pe câmp”, sublinia Teresa Bellanova.
Însă ea şi-a reiterat poziţia cu privire la migranţi. ”Avem nevoie de ei pentru a continua o funcţionare normală a lanţului alimentar”.
Procedura deschisă până la 15 iulie, propune două axe - angajatorii pot cere o regularizare a unui imigrant pe care doresc să-l angajeze, iar migranţii fără acte pot cere un permis temporar, pe o perioadă de şase luni, pentru a munci.
Această a doua posibilitate poate fi utilizată doar de către cei care pot demonstra că au muncit deja în sectoare prevăzute de reformă, adică în îngrijirea ”persoanelor neautonome”, treburi domestice şi agricultură.
Cine s-a opus acestei măsuri
O parte a Paritdului Mişcarea Cinci Stele (M5S) s-a opus acestei măsuri, apreciind că ea reprezintă un fel de amnistie a celor care exploatează munca ilegală.
Guvernul a hotărât, astfel, ca angajatorii care au fost condamnaţi de infracţiuni de angajare ilegală şi facilitare a migraţiei ilegale să nu poată recurge la această procedură.
În pofida faptului că italia are nevoie de forţă de muncă în mai multe sectoare ale economiei sale, ea nu vrea să deschidă ţara migraţiei.
Liga lui Salvini agită deja spiritele, apreciind că 20.000 de migranţi sunt pregătiţi să plece din Libia în vară. Ea citează în acest sens surse din cadrul serviciilor de informaţiiitaliene.
Italia a cerut Bruxellesului o repartizare echitabilă a migranţilor care vin în această vară pe coastele italiene şi o revizuire a reglementărilor în spaţiul Schengen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
