Proiectul de lege nu a obţinut majoritatea de două treimi necesară pentru a se evita organizarea unui referendum şi nici nu este de aşteptat să obţină majoritatea în camera inferioară a Parlamentului, unde urmează să fie votat.
În sistemul actual din Italia, partidele se angajează în discuţii vizând formarea guvernului după desfăşurarea alegerilor generale, iar apoi coaliţia care formează o majoritate guvernamentală convine asupra unei personalităţi politice pe care să o propună Preşedintelui Republicii pentru a deveni premier. Nu este obligatoriu ca figura politică propusă să fie unul dintre politicienii pe care partidele l-au prezentat drept candidat pentru funcţia de premier în timpul campaniei electorale.
Partidul Democrat (PD) de centru-stânga, de opoziţie, a criticat reforma propusă, calificând-o drept "periculoasă" şi argumentând că ea "slăbeşte Parlamentul şi prerogativele Preşedintelui Republicii".
Premierul Giorgia Meloni susţine însă că reforma, care va trebui aprobată printr-un referendum, va aduce stabilitatea şi legitimitatea atât de necesare sistemului politic din Italia.
În cursul zilei de marţi, peste 180 dintre cei mai importanţi experţi constituţionali din Italia s-au unit într-un demers comun împotriva proiectului de lege de reformă constituţională al guvernului, spunând că împărtăşesc avertismentele senatoarei pe viaţă şi supravieţuitoarei Holocaustului Liliana Segre, care luna trecută estima că această reformă prezintă "mai multe aspecte alarmante", conform ANSA.
"Toate temerile expuse în discursul sincer al senatoarei Segre sunt bine întemeiate", au afirmat experţii într-un comunicat.
"Crearea unui sistem hibrid, nici parlamentar, nici prezidenţial, niciodată încercat în alte democraţii, ar introduce contradicţii ireparabile în Constituţia noastră. O minoritate, chiar şi una limitată, prin intermediul unei prime, ar putea prelua controlul asupra tuturor instituţiilor noastre, fără a mai avea controale şi echilibru".
"Parlamentul ar risca să nu mai reprezinte ţara şi să devină o simplă structură de serviciu pentru guvern, distrugând astfel separaţia puterilor. Preşedintele Republicii ar fi redus la un rol de notar şi ar risca să îşi piardă funcţia de arbitru şi garant. În faţa tuturor acestor lucruri, nici noi nu putem şi nu vom păstra tăcerea", au spus experţii italieni.
Demersul, promovat de grupul pentru libertatea de exprimare Articolul 21, a fost semnat de foşti preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Curţii Constituţionale, printre care Enzo Cheli, Ugo de Siervo, Gaetano Silvestri şi Gustavo Zagrebelsky, precum şi de un număr mare de experţi în drept constituţional.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
