"Este de datoria mea de comisar pentru politică regională să avertizez toate statele membre, deci implicit şi România, despre riscul pierderilor sau dezangajărilor de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care necesită ani de zile, şi trebuie să îmi fac datoria şi să spun atunci când o ţară riscă să îşi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi. După cum ştiţi, de când am devenit comisar european pentru politică regională, am încercat să ajut cu rata de absorbţie pentru regiunile mai puţin dezvoltate. În cazul României, am făcut eforturi extraordinare, în sensul că am fazat foarte multe proiecte în valoare de trei miliarde de euro, practic am degrevat bugetul naţional de trei miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi", a spus oficialul european, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles.
Ea a arătat că în România s-a ajuns la o rată de absorbţie, pentru perioada 2007 - 2013, de peste 90%, în condiţiile în care în 2014 s-a plecat de la sub 50%.
"Am aprobat proiecte retrospective, adică proiecte care sunt realizate, dar pentru care statul român plătea credite către BEI şi BERD. Am preluat salariile tuturor lucrătorilor pe fonduri europene, astfel încât, pentru perioada 2007 - 2013, rata de absorbţie a crescut până la 90%. S-au pierdut două miliarde de euro, din păcate în domeniul cel mai vulnerabil şi cel mai necesar pentru România, cel al transporturilor. Pentru perioada 2014 - 2020, facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Pentru acest an, avem acest risc de pierderi. La începutul anului a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autorităţile române pentru a minimiza aceste fonduri care sunt pe Programul Operaţional Regional", a continuat Creţu.
Nu sunt solicitări pentru studii de fezabilitate
Creţu a mai spus că, deşi sunt bani pentru studii de fezabilitate, nu există nicio solicitare în acest sens.
"Eu vin acum din Grecia, unde am inaugurat un tren de mare viteză de 200 km/oră, am inaugurat drumul Salonic - Atena. Sigur, sunt proiecte care s-au întins pe câte trei perioade de programare, 20 de ani, 21 de ani, dar de aceea am spus că, odată început un drum, fiecare Guvern va fi obligat să meargă mai departe. Şi dacă noi ne oferim şi putem face acest studiu de fezabilitate până în 2020 şi putem programa în perioada următoare, 2021, Târgu Mureş - Iaşi să înceapă construcţia, cred că am face un pas înainte şi ar fi un pas important. Din păcate, am vazut că în şedinţa de Guvern Executivul a anunţat că vrea să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public privat. Specialiştii noştri nu sunt confortabili cu această abordare, pentru că înseamnă o deprioritizare a investiţiei. Din punctul nostru de vedere, ştiţi foarte bine că în Master Planul de Transport Târgu Mureş - Iaşi este o prioritate. Deci, aşteptăm proiecte", a subliniat Corina Creţu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
