După trei ani în care a criticat ceea ce el a numit risipa guvernului aflat la putere, din poziția de opoziție, Friedrich Merz, viitorul probabil cancelar al Germaniei, încearcă acum să profite de fereastra îngustă înainte ca noii parlamentari să își preia oficial mandatele pentru a trece acest pachet masiv de împrumuturi.
Această manevră, care se bazează pe actuala componență a parlamentului de dinaintea alegerilor din 23 februarie, pare sigur că va atrage mari provocări.
Reorientarea drastică a politicii germane este o consecință a turbulențelor cauzate de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care a determinat Europa să conștientizeze că nu mai poate conta pe Statele Unite pentru a-i garanta securitatea în fața unei Rusii ostile.
Trump a blocat ajutorul militar pentru Ucraina după un conflict aprins săptămâna trecută cu președintele Volodimir Zelenski, ceea ce a alimentat temerile că SUA ar putea ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina, reducând în același timp angajamentul său față de Europa.
Conservatorii lui Merz și Partidul Social Democrat (SPD), care negociază formarea unei coaliții de guvernare după alegeri, vor prezenta propunerile lor în parlamentul german săptămâna viitoare, cu un vot posibil pe 17 martie.
Totuși, Partidul Verzilor, al cărui sprijin este esențial pentru adoptarea reformei în actualul parlament, a refuzat să-și exprime susținerea, punând sub semnul întrebării absența unor politici favorabile mediului din noul plan economic.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a aliat cu Partidul Stângii radicale pentru a amenința cu acțiuni legale. Împreună, cele două formațiuni ar avea suficiente voturi pentru a bloca reforma odată ce noul legislativ va fi instalat.
Schimbare majoră de paradigmă
Răsturnarea de situație din Berlin, anunțată marți seară, ar putea marca o schimbare radicală în politica economică a Germaniei, după decenii în care vecinii săi au criticat-o pentru reținerea bugetară excesivă, considerată un obstacol în calea creșterii economice regionale.
Planurile includ și eliminarea plafonului autoimpus pentru cheltuielile de apărare, ceea ce a făcut ca Germania să nu atingă sau să atingă cu greu obiectivele NATO în materie de cheltuieli militare.
Economiștii sunt divizați în privința efectelor pe termen lung ale noii direcții economice. În timp ce unii susțin că o creștere a cheltuielilor de apărare și modernizarea infrastructurii ar putea îmbunătăți competitivitatea economică a țării, alții avertizează că aceste măsuri ar putea periclita stabilitatea financiară a Germaniei și ar putea duce la creșterea ratelor dobânzilor.
Reforma propusă ar însemna o anulare parțială a regulilor stricte privind împrumuturile, impuse după criza financiară globală din 2008, considerate de mulți drept un corset fiscal depășit.
Anunțul privind noile măsuri a dus la o apreciere semnificativă a monedei euro, care a atins miercuri cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni. De asemenea, indicele DAX al bursei germane a urcat aproape de un maxim istoric, iar companiile din sectorul construcțiilor s-au numărat printre cele mai mari beneficiare ale noilor perspective economice. Heidelberg Materials, al doilea cel mai mare producător de ciment din lume, a înregistrat o creștere de 16% pe bursa din Frankfurt.
Acțiunile companiilor de apărare europene au urcat puternic pe fondul accelerării cheltuielilor în acest domeniu. Producătorii germani de echipamente militare Rheinmetall, Hensoldt, Thyssenkrupp și Renk au consemnat creșteri cuprinse între 17% și 30% doar în această săptămână.
De asemenea, această schimbare de strategie pune presiune pe Franța, unde președintele Emmanuel Macron dorește să majoreze cheltuielile de apărare, dar se confruntă cu dificultăți în reducerea deficitului bugetar.
Modificarea Constituției
Merz a anunțat că blocul conservator CDU/CSU și SPD vor înainta săptămâna viitoare o moțiune în parlament pentru a modifica Constituția, astfel încât cheltuielile pentru apărare care depășesc 1% din PIB să fie exceptate de la regulile actuale privind îndatorarea.
O comisie de experți va fi însărcinată cu dezvoltarea unei propuneri de modernizare a „frânei datoriilor”, astfel încât investițiile să fie stimulate pe termen lung.
Un sondaj realizat de institutul INSA arată că 49% dintre germani susțin relaxarea regulilor privind datoria publică, în timp ce doar 28% se opun. Totuși, modificarea legislației privind împrumuturile și crearea unui fond special necesită o majoritate de două treimi în parlament.
Conservatorii și SPD încearcă să adopte rapid aceste măsuri înainte ca noul parlament să preia controlul, deoarece partidele de extremă dreapta și stânga vor avea suficientă influență pentru a bloca aceste reforme după rezultatele obținute la alegerile din luna trecută.
AfD a amenințat deja cu acțiuni legale împotriva a ceea ce a numit „o orgie a datoriilor”. La rândul său, Partidul Stângii radicale a declarat că va contesta în instanță orice îndatorare nouă destinată finanțării cheltuielilor de apărare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
