Povestea lui dezvăluie dificultățile întâmpinate de familiile de români în încercarea de a-și crește copiii într-o cultură diferită, unde aceștia nu reușesc să se integreze pe deplin și să-și facă prieteni.
„Dacă ai copii în străinătate, atunci mesajul meu este pentru tine. Copiii mei au unul opt ani și unul cinci ani. Au ajuns la vârsta asta și tot nu sunt fericiți, tot se joacă singuri. În 2014 am plecat în străinătate și după un an am cunoscut-o pe soția mea. Nu ne păsa de nimic atunci, tot ce câștigam cheltuiam: ne duceam în vacanțe, noaptea cheltuiam banii în cluburi. La puțin timp după a rămas soția gravidă. Fericire mare pe capul meu că voi avea un copil.
Abia la o săptămână după ce a venit cu el acasă mi-a intrat ideea asta în cap că trebuie să strâng bani. Știți și voi cât ne chinuim prin străinătate să strângem bani, să ne luăm un apartament sau o casă și câți ani și fire de păr albe o să avem până atunci. Când copilul meu avea în jur de trei ani m-am gândit că viitorul lui va fi aici în Anglia, unde ar putea avea o viață mai frumoasă, mulți prieteni. Dar mergeam cu el în parc și am început să observ că lumea ori nu prea vine, ori stă în banca ei, dar m-am gândit cine să se joace cu el că e mic.”
„Atunci m-am întrebat dacă e o problemă cu țara asta sau cu mine”
„Apoi în 2018 m-am mutat în Northfield, o zonă cu un parc foarte frumos lângă mine, unde erau foarte mulți copii. Și din nou, am început să merg cu el în parc, dar copiii tot nu se jucau cu al meu. Am crezut că motivul e pentru că este un copil nou, dar se va acomoda. După câteva luni, soția mea a rămas iar gravidă și a făcut o fată. Mă simțeam cel mai tare din parcare pentru că aveam pereche. Au trecut anii și deși mergeam zilnic cu ei doi în parc, ceilalți copii tot nu se jucau cu ei. Atunci m-am întrebat dacă e o problemă cu țara asta sau cu mine. Abia după ce l-am dat pe băiat la școală și-a făcut doi prieteni din clasă, dar în afara orelor era tot singur.
După încă un an am investit în curte aproape 1500 de lire să le cumpăr copiilor trambulină, căsuță de jucărie, le-am făcut ceva frumos. Și ce credeți? A văzut copilul vecinilor ce aveam în curte și a început să îi bage în seamă. Eram super fericit, în sfârșit copilul meu avea un prieten care stă lângă el. La câteva luni distanță s-a mai mutat o persoană cu un copil lângă noi, iar fiul meu a fost lăsat de izbeliște pentru că băiatul nou era englez. Atunci am realizat eu că este o problemă cu țara asta. ”
„Mentalitatea lui ca român și mentalitatea celorlalți ca englezi e total diferită”
„Și acum să tragem concluzia. Oameni buni, copiii mei au nevoie de prieteni, au nevoie de copilărie. Eu vreau să se joace, să facă ceva, o prostie, să fiu mândru că a făcut ceva cu un tovarăș. Chiar dacă îl cert, nu e problemă, măcar să văd eu că are prieteni și e fericit. Eu nu vreau să-mi educ copilul în singurătate. Mentalitatea lui ca român și mentalitatea celorlalți ca englezi e total diferită. Nu vreau să îl oblig să aibă altă mentalitate. Nu vreau nici țara să mi-l oblige. Tu cetățean al diasporei ce ai de gând să faci cu familia ta? Este o problemă pentru copiii noștri în străinătate. Le-am furat viitorul, copilăria, viitori prieteni. Noi românii avem alte tradiții, alte obiceiuri, diferă total în străinătate.
Am observat că copiilor mei le lipsesc multe valori morale pe care doar în România le pot avea. Nu le pot oferi nici cei șapte ani de acasă. Aici în Anglia este foarte multă libertate. Nu ai voie să cerți copiii că se duce la școală îi spune profesoarei și te trezești la tine cu poliția și îți iau copiii. Sau îl prinzi pe la 10 ani că fumează vape-uri, ca aici toată lumea fumează din astea, nu mai contează vârsta și ce faci că nici tonul nu îl poți ridica prea tare la el. Am mai observat și că cei mai mari beau, fumează, sau chiar se droghează. Și să vă mai zic: copiii mici au arme albe la ei, cuțite briceaguri, unii dintre ei au chiar macete.
Și așa români ai diasporei, nu contează unde suntem, nu contează ce facem, aveți grijă de copii și mergeți acasă. Eu în curând o să plec acasă. Nu mai stau deloc. Mă uit la copiii mei și timpul trece. Timpul pentru mine e ca o bombă. Dacă și tu ești în situația mea, ce mai aștepți? Hai împreună acasă!”, spune românul pe TikTok.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
