Mihai Dohotar a fost întrebat dacă crede că statul ar trebui să oblige studenții ca după terminarea facultății aici să muncească o perioadă în sistemul românesc pentru a-și achita anii de studiu făcuți la buget.
Dohotar a subliniat că, deși există tentația de a impune anumite constrângeri pentru a împiedica migrația, soluțiile reale nu se află în îngrădirea libertăților fundamentale.
„Nu cred că aceasta este metoda prin care putem să îi oprim. Până la urma urmei am ales să trăim în democrație, nu cred că prin îngrădirea de orice fel putem rezolva problema.”, declară el.
Senatorul consideră că, în loc să impună obligații rigide absolvenților de medicină și pedagogie, statul ar trebui să se concentreze pe crearea unui mediu favorabil, care să-i atragă pe profesioniștii plecați și să-i convingă pe cei aflați la început de carieră să rămână.
Creșterea salariilor și alte măsuri concrete
Dohotar a subliniat că salariile din sectorul sanitar și educațional au crescut semnificativ în ultimii ani, ceea ce a redus tendința cadrelor medicale și didactice de a pleca. Totuși, senatorul a subliniat că nu este suficient.
„Cu siguranță e importantă crearea mediului prin măsuri concrete prin care să îi atragem pe cei plecați sau să îi convingem pe cei care își termină acum studiile să rămână. Nu putem să nu fim de acord că salariile în sănătate și chiar și în învățământ s-au mărit considerabil în ultimii ani și tendința cadrelor medicale și didactice de a pleca este în scădere.
Mai trebuie să ne concentrăm spre pe cei care deja au plecat și constatând deficiența de cadre mai ales în sănătate trebuie să vedem cum să îi atragem înapoi. Sunt modele, prin implicarea statului în tot felul de scutiri de taxe pe perioade limitate de timp prin care să încurajezi antreprenorii să angajeze un specialist în sănătate, acordându-i o scutire de taxe de forță de muncă un ajutor concret în a-i susține salariul pentru specialistul respectiv.”, spune Dohotar.
Discuția a continuat pe tema modului în care și alte țări din Europa se confruntă cu o criză de personal medical. A fost adusă în discuție situația din Italia, unde pandemia a accentuat lipsa de medici și asistente, iar o parte semnificativă din cadrele medicale fie s-au mutat în alte țări, fie au ales domeniul privat. În acest context, jurnalistul a întrebat dacă România ar putea copia politicile publice implementate de alte țări pentru a face personalul să revină în țară.
Politici publice adaptate realității din România
Mihai Dohotar a răspuns că nu este neapărat vorba despre copierea acestor politici, ci despre adaptarea lor la contextul local.
„Nu neapărat copierea, cât aceste politici le putem lua ca exemplu. Trebuie să le adaptăm la realitatea din România. Nu putem lua cu copy paste ce a făcut Polonia, de exemplu, că poate unele lucruri se potrivesc și unele nu. Eu asta am încercat să fac, să studiez ce au făcut alte țări, am fost în Portugalia, m-am întâlnit cu parlamentari portughezi care au lucrat în domeniul asta de politici și au lucrat la legile lor, am primit de la ei o documentație destul de amplă, am primit și din Polonia, m-am informat și din Grecia.
De exemplu eu când mi-am adus copiii în Grecia neștiind ce să fac cu ei cu școala, am fost la Ministerul Învățământului din Grecia. Acolo mi s-a spus ce drepturi au, cum aș putea să îi dau cu o clasă în urmă sau două. Și la un moment dat m-a întrebat dacă cei mici vorbeau engleză. Fata fiind mai mare știa. Și mi-a zis să o dau la școală pe care ei o deschiseseră prin anii 70 și care funcționa. Chiar dacă era în afara Atenei, aveau un sistem bine pus la punct, veneau cu autobuzul îi luau de acasă îi aduceau. Școala a fost deschisă pentru copiii grecilor care se repatriau. Predarea era în limba engleză, dar făceau limba greacă intensiv în fiecare zi pentru a-i putea muta după la alte școli, după ce știau bine limba greacă.
M-am folosit inclusiv de sistemul lor de ajutor pentru cei care voiau să se întoarcă, exceptând facilități fiscale sau de altă natură. ”, explică Dohotar.
Sisteme de succes din alte țări
Senatorul a oferit exemple concrete de politici aplicate în alte state, care ar putea inspira autoritățile române. În Germania, de exemplu, există clase pregătitoare în fiecare școală pentru imigranți, unde aceștia pot învăța limba germană timp de un an înainte de a se integra într-o clasă obișnuită.
„Un alt exemplu, în Germania au în fiecare școală o clasă pregătitoare pentru imigranții care învață limba germană. Un an de zile au dreptul să participe la aceste clase de integrare, învață limba, și au dreptul să se transfere la o clasă normală în momentul în care stăpânesc limba.
La fel am putea să facem și noi în orașele mari din România, clase pregătitoare în care copiii români să aibă o perioadă de adaptare. Și nu neapărat pentru a învăța limba română, dar poate pentru a o corecta. Avem cazuri de copii care vorbesc româna, dar nu scriu în română, sau vorbesc stâlcit.
Vă spun și din experiența mea. Mi-am adus nepotul în clasa 0 în România. A învățat greaca, în casă vorbea românește, făcea și engleză. Și când am venit în România m-am lovit de problema aceasta pentru că avea tendința să folosească cuvinte care îi veneau mai ușor în minte. A fost o perioadă grea pentru el. Trebuie și părinții și profesorii să fie tot timpul în contact. Până la urmă toți români își învață copiii limba română, să poată vorbi cu bunicii. Și dacă nu îi duc la asociații sau la biserică să ia lecții, îi învață direct în casă.”, încheie Dohatar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
