Biserica Sfânta Treime - un templu în care românii celebrează slujbele ortodoxe, făcând să răsune cântări și rugăciuni printre pereții împodobiți cu picturi și un iconostas colorat. Biserica este situată la parterul unei clădiri din secolul al XIX-lea din Piazza Garibaldi: un loc care, din 2015, a fost primul sediu fix al unei comunități care numără aproximativ 4.000 de persoane.
Înainte, românii din Bari se întâlneau în cripta lui San Nicola și apoi în San Gregorio din apropiere, până când șeful "parohiei", părintele Mihai Driga, în vârstă de 69 de ani, a reușit să obțină un loc dedicat credincioșilor săi.
Deși credința este împărtășită, un singur lăcaș de rugăciune pentru toată lumea nu este suficient.
"Fiecare grup are nevoie de propriul spațiu din trei motive", explică Driga, "problema limbii, specificul cultural și unele diferențe în ceea ce privește festivitățile. De exemplu, românii sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, în timp ce rușii îl sărbătoresc pe 7 ianuarie".
Mihai Driga a fost singurul preot ortodox român din sudul Italiei, până în anii 1990
Preotul se află la Bari din 1983, când a ajuns aici pentru a studia la facultatea de teologie din San Nicola datorită unei burse oferite de episcopul de atunci al arhidiecezei de Bari-Bitonto, Mariano Magrassi. A devenit astfel singurul preot ortodox român din sudul Italiei, până în anii 1990, când, după căderea Zidului Berlinului, au sosit în Italia mulți din Europa de Est.
Astăzi, comunitatea din Bari numără 4.000 de persoane (a treia din Italia, după cele din Milano și Torino), care desfășoară cele mai variate meserii: muncitori, asistente medicale, îngrijitori, meseriași, artiști.
Biserica românească din Piazza Garibaldi are o reprezentare a Sfintei Treimi plasată în capul porții de fier de la intrare. Atmosfera este intimă, în ciuda aglomerației, dominată de mirosul de tămâie și de lumina lumânărilor. Pereții albi sunt decorați cu picturi cu imagini aurii ale Fecioarei Maria și ale sfinților.
Cum arată biserica ortodoxă română din Bari, Italia
De-a lungul singurului culoar central sunt aliniate băncile în care numeroși credincioși de toate vârstele își pot ocupa locurile. Printre femei, multe dintre ele au capul înfășurat într-un șal. În partea din spate se ridică iconostasul din lemn format din trei uși și acoperit cu reprezentări ale evangheliștilor, sfinților și momente din viața lui Hristos.
În centru, cea mai mare ușă este deschisă spre altarul în care părintele Driga celebrează liturghia. La fel ca întreaga adunare, este orientată spre est, simbolic spre Dumnezeu.
Ușa centrală înfățișează scena Bunei Vestiri cu Maria și Arhanghelul Gabriel. În dreapta se află icoana lui Hristos, reprezentat cu cartea și cu gestul de binecuvântare, iar în stânga icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe. De o parte și de alta se află uși mai mici care duc spre partea din spate a altarului, unde sunt păstrate veșmintele sacre.
Preotul ține slujba în limba italiană
Sfânta Liturghie de duminică este alcătuită din mai multe părți cântate care punctează diferitele faze ale liturghiei. De obicei, preotul o celebrează în limba italiană, deoarece comunitatea este diversă, adică formată atât din români, cât și din persoane născute aici, deși segmentele corale rămân în limba română.
În momentul împărtășirii, adulții și copiii se îndreaptă spre altar: preotul administrează o bucată de pâine îmbibată în vin direct în gura credincioșilor, luându-l dintr-un potir mare cu o lingură lungă. Coșurile mari așezate lângă altar conțin pâinea binecuvântată, care este dată celor care nu au împărtășit sacramentul cu ceilalți.
Totul se desfășoară într-un ritm lent și liber, unii oameni merg la locurile lor și se opresc să vorbească în liniște între ei, în timp ce alții stau în bănci și recită rugăciuni, repetând de mai multe ori semnul crucii, conform presei italiene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
