Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, promovarea acestor măsuri nu urmărește prelungirea elementelor de regim juridic al stării de alertă, ci dimpotrivă scopul proiectului constă în conservarea, momentan pentru o durată determinată, a inovațiilor legislative testate pe durata stării de alertă și a efectelor lor benefice, în perspectiva asigurării unei bune administrări a justiției.
„În urma analizării cadrului normativ aplicabil pe durata stării de alertă, s-a evidențiat faptul că măsurile legislative adoptate și-au atins obiectivele, dovedindu-se benefice pentru bunul mers al justiției și valorificarea drepturilor cetățenilor, fluidizând procedurile și simplificând căile de realizare a drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor și persoanelor juridice”, se arată în comunicat.
Măsurile normative pot facilita desfășurarea sărbătorilor în condiții de siguranță
Conform acestuia, se estimează că măsurile normative în cauză pot facilita în continuare desfășurarea mai ușoară și mai rapidă a unor proceduri legale, cu impact pozitiv imediat asupra drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor și companiilor.
Astfel, s-a apreciat necesară prezervarea unora dintre acestea și ulterior încetării stării de alertă, valorificându-li-se utilitatea și actualitatea practice prin introducerea lor în fondul legislativ comun sau, după caz, prin valorificarea lor adaptată.
„În sfârșit, este avută în vedere verificarea, în continuare, a viabilității măsurilor care concură la digitalizarea actului de justiție, urmărindu-se eventuala lor permanentizare, în forme adaptate în funcție de rezultatele obținute și nevoile reieșite din aplicarea lor.
De asemenea, este necesară și asigurarea unui interval temporal suficient de reflecție activă care să asigure premisele unei revizuiri mai extinse a cadrului normativ în domeniul justiției, în vederea realizării extinderii procesului de digitalizare la nivelul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și a adoptării și a altor măsuri de modernizare a cadrului normativ în materie, inclusiv prin valorificarea experienței legislative și practice dobândite în perioada stării de alertă”, se mai arată în comunicat.
Măsurile promovate prin proiectul de lege ar urma să fie aplicate pentru o durată determinată, de 1 an
Proiectul cuprinde în materie procesual-civilă:
– desfășurarea, când este posibil, cu acordul părților, a ședințelor de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii;
– citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată se va desfășura prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare;
– când este cazul, părțile vor fi înștiințate și prin alte mijloace (de exemplu, telefonic sau prin e-mail) despre desfășurarea ședinței de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoștință;
– și cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin aceste mijloace, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;
– fixarea de către instanță, ținând seama de împrejurări, a unor termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;
– lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte (inclusiv, când este posibil, pentru primul termen de judecată), citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare;
– comunicarea, când este posibil, a actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia;
– tot astfel, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice;
– înștiințarea părților, când este posibil, prin mijloace moderne (de exemplu, telefonic sau prin prin e-mail) despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege;
– transmiterea, când este posibil, prin grija instanței, a ședințelor de judecată publice în direct, prin mijloace audiovideo care garantează securitatea, integritatea și calitatea transmisiunii, pe portalul instanțelor de judecată;
– majorarea la 50.000 lei a pragului valoric de aplicare a procedurii speciale privind cererile cu valoare redusă;
– comunicarea în cursul executării silite, când este posibil, a actelor de procedură în format electronic;
– instituirea îndatoririi instanței de a veghea la desfășurarea în condiții optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale și a celorlalte reguli aplicabile procesului civil;
În domeniul insolvenței:
- se propune ca, pe o durată de 1 an de la intrarea în vigoare a legii, inițierea procedurii insolvenței să reprezinte o facultate, iar nu o obligație pentru debitorii ce au ajuns în încetare de plăți, ceea ce le-ar permite acestora să evalueze posibile alternative de redresare a afacerii, fără a fi supuși unei sancțiuni penale pentru întârzierea în îndeplinirea obligației de a cere declararea insolvenței;
- se propune majorarea cu 1 an a termenului inițial de executare a planului de reorganizare, măsură care a fost apreciată ca utilă pe durata stării de alertă și care ar asigura tranziția către soluția identică prevăzută de Proiectul de lege de transpunere a Directivei privind Restructurarea și Insolvența – (UE)2019/1023, aprobat de Guvern și aflat în dezbatere parlamentară, în măsura în care prezenta propunere de reglementare ar intra în vigoare anterior acestuia; în cazul în care legiuitorul, în procedura de adoptare a proiectului de lege de transpunere a directivei menționate, va considera că nu este o soluție ce s-ar impune a fi aplicată cu caracter permanent, prezenta propunere de reglementare prezintă în continuare efect util pentru operatorii economici aflați actualmente în dificultate financiară și care, în contextul special al crizei generate de pandemia Covid-19, sunt obligați să conceapă, în acord cu creditorii lor, soluții de redresare pentru a căror punere în executare este necesară o perioadă mai mare de timp.
În domeniul executării pedepselor, al măsurilor educative și al altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal:
- posibilitatea de executare, în anumite condiții și situații expres prevăzute, a măsurii de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta, prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audiovideo;
- executarea măsurii de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea, cu respectarea anumitor măsuri de prevenție și siguranță medicală care se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcției Naționale de Probațiune;
- posibilitatea de executare, în anumite condiții și situații expres prevăzute, a obligației persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prin modalități de comunicare audiovideo la distanță;
- pentru corelare cu desfășurarea unor măsuri de supraveghere prun mijloace audio sau audiovideo, a fost prevăzut un temei legal pentru sesizarea instanței de către consilierul de probațiune atunci când constată nerespectarea măsurilor de supraveghere ori a obligațiilor care revin persoanelor supravegheate în cadrul activităților desfășurate prin mijloace audio sau audiovideo;
- posibilitatea desfășurării, în anumite condiții și situații expres prevăzute, a întrevederii sau întrevederilor dintre consilierul de probațiune și inculpații majori sau minori pentru care organele judiciare au solicitat realizarea referatelor ori rapoartelor de evaluare, prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audiovideo;
- posibilitatea dispunerii unor măsuri sanitare cu caracter preventiv în legătură cu executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, dacă va fi cazul, în vederea prevenirii îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2 și a combaterii apariției unor viitoare focare de COVID – 19 în rândul persoanelor private de libertate.
Proiectul este supus dezbaterii publice pentru un termen de 15 zile calendaristice
Proiectul nu intră în categoria celor pentru care este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însă Ministerul Justiției a anunțat că a solicitat un punct de vedere al acestei instituții. Punctul de vedere transmis de Consiliul Superior al Magistraturii – Comisia nr.1 judecători – „Legislație și cooperare interinstituțională” a fost favorabil, cu observații și propuneri care au fost avute în vedere la finalizarea proiectului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
