"Faptul că Garda de Coastă, alături de celelalte structuri din arhitectura sistemului de ordine publică şi securitate naţională, îşi face datoria la cele mai înalte standarde este un fapt îmbucurător în perspectiva atingerii unuia dintre obiectivele strategice ale României: aderarea la Spaţiul Schengen. Ţara noastră contribuie consistent la securitatea Uniunii Europene, de aceea aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen, în cel mai scurt timp, reprezintă urmarea firească a acţiunilor noastre de până acum", a scris ministrul, pe Facebook.
Potrivit acestuia, Garda de Coastă este o structură europeană, "matură", pe care România şi partenerii săi se pot baza în situaţii dificile.
"Avem încredere în profesionalismul de care dau dovadă angajaţii acestei structuri în misiunile încredinţate, care au ca unic obiectiv asigurarea securităţii spaţiului maritim naţional, dar şi regional. Le mulţumesc şi îi felicit pentru modul în care îşi fac datoria faţă de România, şi pentru eforturile depuse în sprijinul apărării valorilor şi al principiilor democratice pe care se clădeşte suveranitatea, independenţa şi libertatea statelor", a precizat Bode.
Ministrul a fost prezent luni la Constanţa, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă, la festivităţile dedicate zilei de 15 august.
"Marinarii de pretutindeni sunt asociaţi cu patriotismul şi curajul, trezind admiraţie şi respect, cu atât mai mult într-un context geopolitic complicat, când importanţa strategică a Mării Negre, atât din punct de vedere militar cât şi economic, este şi mai evidentă. România este parte a alianţei Nord-Atlantice, statut care ne onorează şi ne responsabilizează deopotrivă, iar din această perspectivă România are un rol important în mecanismul comun al NATO pentru asigurarea securităţii statelor membre şi stabilităţii regionale", a mai scris Bode.
Mesajele lui Klaus Iohannis și Ciucă, îndreptate către modernizarea armatei și mărirea procentului din PIB pentru cheltuielile necesare
Prezent la Ziua Marinei, președintele Klaus Iohannis a menţionat că România va pune în practică deciziile adoptate la Madrid şi, împreună cu aliaţii şi partenerii săi, va consolida postura NATO de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre pe termen lung, Preşedintele a afirmat că România va continua să îşi îndeplinească rolul de "pilon de stabilitate regional". Totodată, va continua să acţioneze "unitar şi coordonat" în cadrul Uniunii Europene pentru a gestiona efectele războiului din Ucraina.
"Astăzi, mai mult decât oricând în ultimele decenii, este necesar un nivel superior de ambiție, inclusiv în domeniul apărării, pentru a face față provocărilor multiple în actualul context extrem de complicat. De aceea, începând cu anul 2023, vom face un efort în plus pentru a crește alocarea bugetară pentru Apărare de la 2% din PIB, cât este în prezent, la 2,5%.
Vom utiliza aceste fonduri pentru a accelera înzestrarea și modernizarea Armatei României, inclusiv a Forțelor Navale, și pentru a crește nivelul de pregătire a militarilor noștri, astfel încât să dispunem de o structură de forțe interoperabilă cu cele aliate și mai eficientă, capabilă să asigure apărarea națională și să contribuie la apărarea colectivă, împreună cu aliații noștri din NATO," a spus Klaus Iohannis.
De asemenea Premierul Nicolae Ciucă a afirmat luni, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Marinei Române, că securitatea regiunii este vitală pentru securitatea noastră, iar conflictul din apropierea graniţelor subliniază, o dată în plus, necesitatea ca România să aibă o armată modernă, cu echipamente de ultimă generaţie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
