"Situaţia din Marea Neagră este cea care este observabilă încă de la începutul ostilităţilor, adică este clar că nu doar pentru România, dar pentru Alianţa Nord-Atlantică în ansamblul său şi pentru securitatea europeană şi euroatlantică în ansamblul său, războiul din Ucraina a dus la o deteriorare a securităţii. Asta este un lucru absolut cert. Dar nu sunt elemente care să ne provoace îngrijorarea, dincolo de această constatare care este una evidentă", a spus Aurescu, la Digi 24.
El a mai afirmat că discursul preşedintelui rus, Vladimir Putin, de luni a fost mai degrabă defensiv şi justificativ pentru acţiunea Federaţiei Ruse în Ucraina.
"Parada de la Moscova era un eveniment pe care Federaţia Rusă îl organiza în fiecare an, dar în ciuda acelor analize care spuneau că 9 mai va fi momentul la care va fi sărbătorită o victorie pe frontul din Ucraina, dacă a existat o astfel de planificare din partea Federaţiei Ruse, este clar că realitatea din teren a dus la o altă realitate astăzi, 9 mai, şi nu a putut fi sărbătorit nimic notabil. Am urmărit cu atenţie evenimentul şi nu am constatat nimic deosebit, nimic spectaculos în afară de absenţele notabile pe care toată lumea le-a observat şi, de asemenea, un discurs al preşedintelui Putin mai degrabă defensiv şi justificativ pentru acţiunea Federaţiei Ruse în Ucraina, dar un discurs care arată în anumite puncte ale sale o serie de elemente care indică iarăşi o realitate răsturnată, adică un alt tip de realitate decât cea pe care toată lumea o cunoaşte", a spus ministrul de Externe.
Ministrul de Externe: Războiul din Ucraina a dus la o deteriorare a securităţii
Acesta a precizat elementele din discursul preşedintelui rus care arată o realitate răsturnată, dând ca exemplu în primul rând referirile la propunerile Rusiei înaintate în decembrie SUA şi NATO.
"Ce spune preşedintele Putin în discursul său? Se referă la faptul că aceste propuneri pe care Federaţia Rusă le-a făcut au fost respinse de Aliaţii din NATO, de Statele Unite implicit, pentru că ei aveau planuri complet diferite, ceea ce s-a văzut ulterior. În realitate, (...) faptul că acele propuneri au fost făcute publice imediat arată în, să spunem limbajul, între ghilimele, al negociatorilor, faptul că, de fapt, nu doreşti să negociezi ceea ce ai pus pe masă. Dacă ceea ce pui pe masă este şi făcut public asta înseamnă că nu ai loc de întors. Este un fel de ultimatum, un fel de take it or leave it, deci un tip de propunere care fie este acceptată de interlocutori, fie duce la închiderea negocierilor.
De fapt, Federaţia Rusă era cea care avea alte planuri, ceea ce noi văzusem deja prin acumularea foarte puternică de forţe în jurul Ucrainei. Se mai vorbeşte acolo de pregătiri pentru o invazie a pământurilor noastre istorice, inclusiv a Crimeii. Or, noi ştim foarte bine că la momentul respectiv - şi astăzi, de altfel ca şi atunci, ca şi la momentul la care Crimeea a fost ilegal ocupată, ca şi la momentul la care în Donbas s-a creat acel conflict prelungit, aceste teritorii nu aparţin Rusiei şi nici nu pot să aparţină Rusiei, ci sunt de jure sub suveranitatea Ucrainei", a spus Aurescu.
Bogdan Aurescu: nu sunt elemente care să ne provoace îngrijorarea
Ministrul de Externe a mai arătat că Putin a vorbit despre dezvoltarea militară activă de către NATO a teritoriilor adiacente Rusiei.
"Adică se vorbea despre ce? Despre măsurile pe care Alianţa Nord-Atlantică le-a luat după 2014, momentul ocupării Crimeii, ca răspuns la ocuparea Crimeii şi la atitudinea tot mai asertivă a Federaţiei Ruse. Tot ceea ce NATO a făcut din 2014 până în prezent cu prezenţa înaintată pe Flancul estic nu reprezintă altceva decât răspunsuri proporţionale la o acţiune tot mai ameninţătoare a Federaţiei Ruse, încercând să descurajeze noi escaladări din partea Federaţiei Ruse. Iată un narativ care întoarce realitatea la 180 de grade şi încearcă de fapt să justifice ceea ce tot în discurs prezintă preşedintele Putin o respingere preventivă a agresiunii, pe care, chipurile, ar fi plănuit-o Occidentul împotriva Rusiei.
Se mai vorbeşte şi despre alte chestiuni acolo în discurs, cum ar fi livrările de arme moderne din ţările NATO către Ucraina, care de asemenea ar fi justificat această acţiune preventivă a Federaţiei Ruse. Or cu toţii ştim că de fapt livrările de arme către Ucraina s-au produs după ce invazia s-a declanşat, pentru a ajuta victima agresiunii să facă faţă atacului ilegal, neprovocat, nejustificat al Federaţiei Ruse", a menţionat Aurescu.
El a apreciat că o negociere pe fond pentru soluţionarea conflictului între cele două părţi nu poate să aibă loc decât în condiţiile în care există o încetare a focului completă în Ucraina şi în condiţiile în care Federaţia Rusă se retrage, după cum cere Ucraina, măcar acolo unde se găsea la momentul 24 februarie.
De asemenea, Aurescu a precizat că toate informaţiile până în acest moment nu indică intenţia, cel puţin nu în perioada imediat următoare, a Federaţiei Ruse de a folosi arma nucleară.
"Acest lucru nu se poate întâmpla pur şi simplu apăsând un buton, chiar dacă avem această reprezentare, să spunem, în cultura populară. Lucrurile sunt ceva mai complicate, procedura este un pic mai complexă. Nu există astfel de informaţii în acest moment. Pe de altă parte, în deciziile Summitului din 24 martie noi avertizăm - NATO ca întreg - Rusia cu privire la posibila folosire a unor arme de distrugere în masă şi spunem că acest lucru este inacceptabil şi poate să atragă consecinţe extrem de dure. (...) Prin urmare, Federaţia Rusă trebuie să fie conştientă că orice intenţie materializată de a folosi arme de distrugere în masă poate să provoace consecinţe extrem, extrem de dure din partea comunităţii internaţionale", a conchis Aurescu, citează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
