La 17 septembrie 2021, secretarul de stat pentru afaceri europene Iulia Matei a avut consultări cu ministrul federal pentru UE și Constituție al Republicii Austria, Karoline Edtstadler.
Lucrătorii români din sistemul sanitar austriac trebuie să beneficieze de cele mai bune condiții, a afirmat, vineri, secretarul de stat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Iulia Matei, într-o declarație comună cu ministrul federal austriac pentru UE și Constituție, Karoline Edtstadler.
„Muncitorii români din sistemul de sănătate austriac trebuie să aibă cele mai bune condiții“
"Am discutat și despre domeniul afacerilor sociale, unde am adus în atenția doamnei ministru Edtstadler situația cu care se confruntă în continuare personalul sanitar din Austria, solicitând doamnei ministru să colaborăm îndeaproape pentru reglementarea statutului juridic al personalului sanitar din Austria, iar lucrătorii români să beneficieze de cele mai bune condiții de muncă. În aceeași idee, am discutat și despre alocațiile pentru copii, evident că așteptăm și decizia Curții Europene", a declarat Iulia Matei.
Ea a vorbit, în acest context, de o conexiune mai largă a drepturilor sociale la nivel european. "Am discutat cu doamna ministru cum să ne coordonăm mai bine și colegii noștri să se prezinte și să discutăm cu mai multă coordonare, la nivel european, despre această agendă socială, care evident că trebuie să se inspire din realitățile naționale specifice", a mai spus secretarul de stat român.
La rândul său, oficialul austriac a vorbit despre aspirațiile României de a adera la Spațiul Schengen. "România vrea să facă parte din Schengen și trebuie să ne convingem partenerii noștri care încă blochează acest proces", a spus Edstadler.
În plus, ea a vorbit și despre "provocarea" de a atinge ținta de 70% din cetățenii UE vaccinați împotriva COVID-19.
Ministrul federal Karoline Edtstadler, vizită în România
Întrevederea a prilejuit discuții substanțiale cu privire la mai multe aspecte de interes, atât în planul relațiilor bilaterale, cât și al cooperării în domeniul afacerilor europene. Consultările au confirmat interesul comun pentru consolidarea cooperării dintre România și Austria, pornind de la nivelul foarte bun al relațiilor bilaterale și de la prioritățile de acțiune în plan european.
Pe această bază, discuțiile au evidențiat angajamentul comun de a dezvolta cooperarea dintre cele două țări în plan european si regional, prin inițiative cu valoare adăugată semnificativă. A fost apreciată contribuția în acest sens a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, inițiativă comună româno-austriacă, ce a creat condiții favorabile pentru o dezvoltare durabilă și pentru obiectivul unei mai bune coeziuni sociale și economice în regiune.
Cei doi demnitari au făcut referire la legăturile economice foarte strânse şi au evidențiat contribuția activă a comunității române din Austria la societatea austriacă, care completează cooperarea politică și economică bilaterală foarte bună dintre cele două ţări. În acest context, ambele părți au evidențiat contribuția deosebită, pe fondul gestionării pandemiei de Covid-19 în Austria, a unor categorii profesionale cum ar îngrijitorii români sau personalul român din sistemul de sănătate. Partea română a susţinut necesitatea consolidării dialogului şi cooperării bilaterale în domeniul afacerilor sociale, astfel încât să se asigure o reglementare cât mai echitabilă a statutului personalului de îngrijire din Austria, iar lucrătorii români din sistemul de îngrijire austriac să beneficieze de cele mai bune condiții de muncă. A evocat, de asemenea, în acest spirit, chestiunea indexării alocațiilor pentru copiii nerezidenți ai cetățenilor români care lucrează în Austria.
Secretarul de stat român a pledat pentru ca nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două țări să se traducă într-o cooperare sectorială sporită, pe deplin conectată la prioritățile agendei europene, inclusiv în contextul eforturilor comune de relansare economică şi socială pentru depășirea impactului crizei generate de pandemia de Covid-19. A subliniat că forme de cooperare precum susținerea bunei funcționări a culoarelor verzi (green lanes) în contextul gestionării crizei trebuie continuate, având un rol deosebit în asigurarea bunei funcționări a pieței unice, cu cele patru libertăți ale sale.
Implicarea tinerilor
Discuțiile privind agenda europeană au vizat Conferința privind viitorul Europei, gestionarea în continuare a crizei generate de pandemie și a efectelor acesteia, demersurile privind asigurarea obiectivului neutralității climatice, transformarea digitală, migrația, aderarea României la Schengen, acțiunea externă a UE, procesul de extindere.
Discuțiile au reconfirmat dorința ambelor părți de a aduce o contribuție semnificativă la unitatea și solidaritatea europeană, în cadrul procesului cuprinzător prilejuit de Conferința privind viitorul Europei. Secretarul de stat Iulia Matei a subliniat necesitatea axării procesului pe obținerea de rezultate pragmatice în aplicarea politicilor europene, care să țină seama de lecțiile învățate din gestionarea pandemiei de Covid-19 şi să asigure cele mai adecvate instrumente de gestionare a crizelor şi de răspuns ale Uniunii la provocări similare.
De asemenea, a fost reiterată necesitatea unei implicări active a tinerilor, inclusiv a celor din Balcanii de Vest, în aceste dezbateri, importante pentru viitorul Uniunii în ansamblul său.
Partea română a subliniat importanța proceselor de tranziție ecologică și digitală. A fost subliniată necesitatea colaborării la nivel european, pentru a defini modalitatea cea mai potrivită de asigurare a acestui proces de transformare, astfel încât soluțiile identificate să asigure o partajare echitabilă a eforturilor statelor membre și un cadru flexibil care să sprijine atingerea obiectivelor asumate la nivel european.
Spațiul Schengen
Legat de spațiul Schengen, secretarul de stat Iulia Matei a reafirmat necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen, având în vedere contribuția efectivă a României la protecția frontierelor externe ale Uniunii, aspect confirmat, de altfel, pe durata gestionarii pandemiei.
În planul relațiilor externe, partea română a subliniat că o Uniune puternică trebuie să aibă la bază o acțiune solidă și în vecinătatea sa și în lume. A reiterat viziunea României conform căreia UE trebuie să rămână credibilă în raport cu partenerii săi cei mai apropiați, în cadrul politicii de extindere, în Balcanii de Vest, dar și față de vecinii Uniunii, în special din est.
Discuțiile au reconfirmat susținerea fermă a ambelor state pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, având în vedere valoarea strategică a acestui proces pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea întregii Europe. A fost subliniată importanța deschiderii efective a negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord, obiectiv pe care atât România, cât şi Austria, îl sprijină activ. Acest lucru este esențial pentru a asigura credibilitatea acțiunii europene în Balcanii de Vest, inclusiv în perspectiva Summit-ului UE-Balcanii de Vest de la începutul lunii octombrie 2021.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
