"Văzând că pot apărea asemenea cazuri de contracte încheiate înainte de termenul iniţial stabilit, mi-am pus problema cine trebuie să se implice. Aşa că am abordat IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări, n.r.) şi am putut vedea că avem o problemă de lipsă de coordonare între instituţii. De exemplu: IGI are imaginea lucrătorilor din spaţiul extra-comunitar ale căror contracte sunt întrerupte, dar nu are o politică proactivă de a-i sprijini în a-şi găsi noi locuri de muncă.
(...) M-am angajat într-un dialog cu cei de la IGI şi (...) am semnat un protocol prin AJOFM şi am spus următorul lucru: în momentul în care ei (IGI, n.r.) află că respectivele persoane nu mai au un loc de muncă, trebuie să contacteze AJOFM-ul de pe plan local şi împreună să le pună la dispoziţie mai multe oferte de muncă, din care să-şi aleagă", a afirmat Violeta Alexandru, într-o dezbatere despre sectorul construcţiilor organizată de Newsweek.
Ministrul Muncii a subliniat că Inspectoratul General pentru Imigrări este prima instituţie informată în momentul în care contractul unui lucrător extra-comunitar din România încetează înainte de perioada stabilită iniţial.
"Intrarea acestor persoane (...) pe teritoriul României se face sub stricta coordonare a Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), este o structură care aparţine Ministerului Afacerilor Interne şi care are un rol-cheie în a urmări, pe baza solicitărilor pe care le fac diferite agenţii pentru plasarea forţei de muncă, căci nu pot intra pe teritoriul României pe cont propriu, ci prezenţa lor în activitate se face în baza unor contracte negociate şi discutate prin aceste firme care intermediază cererea cu oferta.
IGI este structura care urmăreşte, care ţine o evidenţă a prezenţei forţei de muncă din spaţiul extra-comunitar în România şi care bineînţeles, este şi prima care află atunci când un contract de muncă este întrerupt înainte de perioada iniţială agreată", a explicat Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a apreciat că agenţiile de intermediere a forţei de muncă, cele care aduc în România lucrători extra-comunitari, nu sunt interesate să se implice în găsirea unui nou loc de muncă pentru un lucrător al cărui contract a fost încheiat înainte de perioada stabilită iniţial.
"Agenţia care îi aduce în România îşi opreşte rolul la momentul la care ei semnează contractul cu angajatorul, şi nici ea nu este nici motivată, nici interesată să se implice, nici IGI nu are o politică activă de a-i sprijini să-şi găsească un nou loc de muncă, şi atunci ei rămâneau în faţa unei singure opţiuni, de a se întoarce în ţară", a menţionat Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a precizat că majoritatea lucrătorilor extra-comunitari care ajung în situaţia de a li se încheia contractul de muncă înainte de data normală a expirării acestuia sunt interesaţi să obţină un nou loc de muncă în România.
"Marea majoritate doresc (un nou loc de muncă, n.r.). (Dacă, n.r.) nu doresc să aleagă dintre noile oferte de muncă, atunci se activează mecanismul de repatriere a acestora. Până să ajungem acolo (la protocolul dintre AJOFM-uri şi IGI, n.r.), oamenii aveau disponibilitate să lucreze în altă parte, dar nu le răspundea nimeni ca sfat acestei dorinţe să lucreze pe care ei o aveau", a încheiat Violeta Alexandru, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
