"În orice caz, văd că există oportunităţi pentru un acord, întrucât partenerii noştri occidentali încep să înţeleagă greşelile grave făcute de-a lungul multor ani, deşi poate nu o vor spune cu voce tare, din motive de înţeles", a afirmat Lavrov într-un interviu pentru mass-media sârbe.
Rusia, a subliniat Serghei Lavrov, nu este interesată în participarea reprezentanţilor Occidentului la actualele negocieri cu Ucraina, subliniind că occidentalii au avut deja o şansă în 2014, când revoluţia din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev) l-a răsturnat pe preşedintele Viktor Ianukovici, şi în 2015, când au fost semnate Acordurile de Pace de la Minsk.
"În prezent ei ne spun: 'Daţi o şansă diplomaţiei!'. Bineînţeles că vrem să dăm o şansă diplomaţiei, motiv pentru care am convenit să reluăm discuţiile la Istanbul. Dar există multe exemple când colegii noştri occidentali au distrus realizările diplomaţiei", susţine şeful diplomaţiei ruse.
"Acum nu ne mai putem încrede în ei", a spus Lavrov, nefiind clar dacă se referă la Occident sau la ucraineni.
Ministrul rus de externe a evocat că, în februarie în 2014, Uniunea Europeană s-a prezentat drept garant al acordurilor dintre preşedintele Ucrainei de la acea vreme şi opoziţie, fapt pe care l-a calificat drept un 'summit al diplomaţiei'.
"Dar a doua zi, opoziţia a ignorat această diplomaţie, iar UE a trebuit 'să înghită' această situaţie", susţine el.
Potrivit lui Lavrov, 'diplomaţia a atins un nou vârf în februarie 2015 la Minsk'.
'Au fost semnate acorduri destinate să pună capăt războiului din estul Ucrainei, deschizând calea pentru restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei prin acordarea unui statut special Donbasului', a adăugat el. Dar prin recunoaşterea independenţei aşa-numitelor republici autoproclamate Lugansk şi Doneţk, Rusia a anulat practic acordurile de la Minsk, iar prin invazia sa în Ucraina a aruncat în aer orice reconciliere, remarcă experţii.
În pofida acestui fapt, Lavrov a insistat asupra dorinţei Moscovei de a continua dialogul care 'se va relua în format fizic astăzi sau mâine la Istanbul, după o serie întreagă de videoconferinţe'.
"Ne dorim ca aceste discuţii să reuşească", a mai spus ministrul rus, adoptând un ton mai împăciuitor în faţa presei sârbe.
Obiectivele Moscovei la aceste negocieri sunt 'în primul rând încetarea uciderilor de civili în Donbas, care au durat opt ani îndelungaţi, în timp ce întreaga comunitate occidentală progresistă a rămas tăcută, fără a face un singur comentariu critic, în ciuda faptului că vedea bombardamente asupra infrastructurii civile, spitalelor şi locuinţelor', a declarat şeful diplomaţiei ruse, evitând să spună câţi soldaţi şi ofiţeri ruşi 'şi-au făcut concediul' în Donbas din 2014 până la invazie, aşa cum declara Moscova, în timp îşi detaşa forţe regulate în estul Ucrainei pentru a lupta de partea separatiştilor.
Rusia încearcă să împiedice Occidentul şi NATO să continue să valorifice în plan militar Ucraina, a spus în continuare şeful diplomaţiei ruse.
"Suntem obligaţi să facem ca Ucraina (...) să nu mai fie o ţară constant militarizată unde se încearcă să fie instalate arme care ameninţă Rusia', a declarat ministrul rus, reluând practic o parte din discursul Kremlinului pentru a justifica invazia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
