Prezentând câteva dintre aspectele semnalate de participanţii la o audiere publică pe care a găzduit-o recent la Parlamentul European, referitoare la drepturile românilor care trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croaţia, Ungaria, Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie din Parlamentul European, solicită autorităţilor române, în numele comunităţilor istorice româneşti din afara frontierelor, să reacţioneze pentru a opri fenomenele de alienare şi asimilare forţată a acestor comunităţi şi deteriorarea elementelor lor de cultură, limbă şi istorie.
În cadrul audierii publice "România şi Regiunile Istorice: Cultură, Identitate, Valori Europene", care a avut loc la Parlamentul European pe 5 septembrie 2018, au fost evocate, între altele, atacurile Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, interzicerea dreptului românilor din Timocul sârbesc la propria limbă, cultură şi religie, nerecunoaşterea ca minoritate naţională a celor 160.000 de români din Bulgaria şi a aromânilor din Grecia, recenta interzicere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova a unui număr considerabil de cetăţeni ai României şi ai Republicii Moldova care se îndreptau spre Chişinău cu scopul de a sărbători, în mod paşnic, Centenarul Marii Uniri, ceea ce a reprezentat o gravă încălcare a acordului de cooperare în domeniul vizelor între Uniunea Europeană şi Republica Moldova.
Care este concluzia mărturiilor
Concluzia mărturiilor expuse este că, deşi politica României în ceea ce priveşte protejarea drepturilor minorităţilor aflate pe propriul teritoriu este recunoscută ca fiind printre cele mai avansate în Europa, comunităţile româneşti din afara graniţelor nu beneficiază, din păcate, de un tratament asemănător, ci de unul aflat în continuă degradare, se spune în scrisoare, făcută publică miercuri.
Europarlamentarul precizează că demersurile autorităţilor pentru a preveni astfel de situaţii trebuie făcute în mod coerent de România, ca stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente şi cu toată autoritatea conferite de această calitate.
"Din păcate, suntem cu toţii vinovaţi că s-a ajuns, din cauza prea multor cedări - poate unele justificate, dar tot cedări au fost -, ca în acest secol, în acest An European al Patrimoniului Cultural şi în acest An Centenar, să existe 'vinovăţia de a fi român'; o vinovăţie care este tratată doar prin 'curajul de a fi român' al celor care trăiesc în afara graniţelor, dar nu foarte departe de România", menţionează Mircea Diaconu în scrisoarea deschisă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
