Principalele modificări aduse de iniţiativa legislativă fac referire la creşterea pedepselor pentru infracţiuni sexuale şi trafic de persoane. Practic violatorii, pedofilii şi traficanţii de persoane vor primi pedepse mai mari.
Astfel, în cazurile de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse:
- De la 5 la 10 ani, faţă de 3-10 ani, cât primesc în acest moment,
- De la 7 la 12 ani, dacă victima este un minor, faţă de 3-12 ani, conform legislaţiei în vigoare,
- De la 7 la 15 ani, dacă victima este un minor şi există circumstanţe agravante,
- De la 9 la 18 ani, în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei. În prezent, pedeapsa pentru aceste fapte este cuprinsă între 7 și 18 ani.
„În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite”
Propunerea legislativă de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, depusă în Parlament la iniţiativa deputatului independent Oana Bîzgan, a primit, tot luni, şi votul senatorilor în Comisia Juridică.
„În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi condamnări cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în circumstanţe agravante", se arată într-un comunicat al Comisiei.
De asemenea, Codul Penal va suferi o serie de modificări, astfel încât circumstanţele agravante să conţină şi situaţiile în care agresorul convieţuieşte cu victima, nu doar cele în care este parte din familie. Astfel, în cazurile în care un minor este abuzat de către concubinul mamei, pedeapsa crește. Mai mult decât atât, potrivit proiectului de lege, se va considera faptă agravantă şi situaţia în care viaţa victimei a fost pusă în pericol, nu doar în cazurile de vătămare corporală.
8.543 de cazuri de viol şi 2.927 de cazuri de act sexual cu minor.
În România, conform datelor înregistrate de Consiliul Suprem al Magistraturii, în ultimii 9 ani au fost înregistrate 8.543 de cazuri de viol şi 2.927 de cazuri de act sexual cu minor.
În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătoriilor, doar 42,17% au sfârşit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiţiei. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare şi doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenţie, situaţie pe care iniţiatorul proiectului de lege, Oana Bîzgan a expus-o pe site-ul propriu. Dintre persoanele condamnate la executare în detenţie, aproximativ 88% au primit pedepse mai mici de cinci ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
