Inițiativa urmărește să alinieze legislația la decizia din 2013 a Curții Constituționale, potrivit căreia Declarația de Independență a Republicii Moldova - care menționează limba română - prevalează asupra textului Constituției, inclusiv asupra denumirii limbii de stat.
După cum se arată într-un articol al doctorului Charles King publicat în 1991 în revista științifică Slavic Review, limba moldovenească a fost o creație a politicii culturale sovietice timpurii, centrată pe Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească (RSSM), care a existat între 1924 și 1940 la granița dintre Ucraina și România, iar astăzi este Republica Moldova modernă.
Autoritățile culturale au justificat crearea unei noi limbi pentru moldoveni
În cazul RSSAM, spune King, autoritățile culturale au justificat crearea unei noi limbi pentru moldoveni pe motiv că această nouă limbă, bazată pe modele de vorbire țărănească, era mai democratică și mai autentică decât limba literară cu influență franceză folosită de România burgheză.
Cu toate acestea, țăranii moldoveni s-au împotrivit în numeroase ocazii reformelor lingvistice, iar elitele culturale au ezitat să adopte o limbă bazată pe forme de vorbire și scriere pe care le considerau inculte. Astfel, proiectul de construire a națiunii a eșuat din cauza conținutului artificial al proiectului, dar și din cauza ambivalenței elitelor față de cultura pe care intenționa să o creeze.
Până la sfârșitul anilor 1980, singurele diferențe perceptibile între moldovenească și română erau utilizarea alfabetului chirilic în limba moldovenească și ceea ce mai rămăsese din discursul privind diferențele lingvistice. RSS Moldovenească încercase anterior să sublinieze diferențele dintre cele două varietăți de limbă, dar mai târziu lingviștii și autoritățile culturale doar le-au recunoscut.
Țara încă recunoștea "moldoveneasca" ca limbă oficială dar este identică cu româna
Articolul lui King subliniază faptul că, printre numeroasele eforturi de planificare a culturii în politica sovietică privind naționalitățile, cazul moldovean se evidențiază ca un succes unic. În timp ce multe alte încercări de a indigeniza utilizarea limbii sau de a stabili noi standarde literare bazate pe variantele dialectale au eșuat sau au fost abandonate în timpul revoluției culturale, limba moldovenească a apărut ca o nouă limbă care a rezistat până în ultimele zile ale Uniunii Sovietice.
În Moldova independentă de astăzi, obiectivul de a crea o limbă moldovenească distinctă nu mai este luat în considerare. Cu toate acestea, constituția țării încă recunoștea "moldoveneasca" ca limbă oficială până la recentul vot parlamentar, în ciuda faptului că aceasta este în esență identică cu limba română.
Legea propune și alte modificări, cum ar fi înlocuirea denumirii de sărbătoare Limba noastră ("Limba noastră") cu Limba română ("Limba română") și considerarea ca fiind caducă a frazei din articolul 13 din Constituție care spune "funcționează pe baza alfabetului latin". Toate aceste modificări trebuie să fie aduse legislației în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.
Comuniștii și socialiștii s-au opus legii
Legea a fost adoptată cu 58 de voturi pentru, membrii PAS aplaudând rezultatul. "Felicitări. Votul vine un pic mai târziu", a declarat Igor Grosu, purtător de cuvânt al Parlamentului.
Cu toate acestea, comuniștii și socialiștii s-au opus legii. Deputații acestora au venit la ședință cu pancarte pe care se citeau sloganuri precum "Constituția Republicii Moldova: Moldova, moldoveni, moldoveni" și "Poporul este suveran, PAS este un tiran". Aceste fracțiuni au propus scoaterea legii de pe ordinea de zi, dar propunerea nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
