Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens, transmit agenţiile internaţionale de presă.
Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.
Ziua de ''astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE'', a scris preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pe Twitter, felicitându-i pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi popoarele lor. ''Avem un viitor împreună'', a adăugat el, scriind pe Twitter şi în limbile celor două ţări ţări, potrivit AFP.
Georgia nu a primit statutul de candidat
Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat.
Acordarea candidaturii Ucrainei şi Republicii Moldova a fost garantată înainte de începerea summitului, dar a durat mai mult decât era prevăzut iniţial pentru ca liderii să o aprobe, deoarece aprobarea a fost precedată de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, relatează EFE.
Discuţia a fost declanşată de frustrarea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest de joi dimineaţă, care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare.
''Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem'', a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, referindu-se la veto-ul Bulgariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana.
Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE.
La sfârşitul anului, Comisia urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar.
Următoarea etapă, deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre.
Aceste negocieri nu sunt încă deschise pentru Macedonia de Nord şi Albania, care sunt candidate din 2005 şi, respectiv, 2014. Ţările din Balcanii de Vest şi-au exprimat joi frustrarea faţă de ritmul lent al procesului de aderare, consemnează şi AFP.
Summitul UE în care se discută cererea de aderare a Ucrainei a început joi după amiaza la Bruxelles
Toți cei 27 de lideri europeni se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, precum și despre problemele economice actuale cu care se confruntă UE.
Vinerea trecută, șefa Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a anunțat opinia Comisiei de a recomanda Ucraina ca stat membru în UE, afirmând că ucrainenii sunt „gata să moară" pentru perspectiva europeană.
La sosirea la summitul de la Bruxelles, premierul olandez, Mark Rutte, a lăudat „evaluarea amănunțită" a Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Iohannis, după acordarea statutului de candidat la UE Moldovei și Ucrainei: O realizare istorică
Președintele Klaus Iohannis consideră „o realizare istorică” acordarea de către Consiliul European a statutului de candidat la aderarea în UE a Ucrainei și Republicii Moldova.
„O realizare istorică astăzi, când Consiliul European acordă statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.
Acesta spune că s-a ajuns la această decizie în urma unui sprijin puternic și a unor demersuri intense.
„Această decizie aduce speranță și încredere în viitorul european pentru oamenii din aceste țări și o mare responsabilitate pentru liderii lor”, a adăugat președintele României.
El a dat asigurări că România este pregătită să continue să susțină drumul european al acestor țări.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
