„Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia este caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR, n.r.). Este un sfat bun, pentru că și acest canal psiho-social al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat Mugur Isărescu.
România nu mai este pe locul 1 la inflație în Uniunea Europeană
România nu mai este pe locul 1 la inflație în Uniunea Europeană, avem șapte-opt țări înaintea noastră, inclusiv din zona euro, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat raportul asupra inflației pe primul trimestru al acestui an.
„Dacă ne consolează cu ceva, România nu mai e pe locul 1 la inflație în UE, avem 7 – 8 țări înaintea noastră, inclusiv țări din zona euro. Țările din zona baltică – acolo inflația este semnificativ mai mare. Apoi Cehia, în mod curios Olanda. Avem și Bulgaria cu inflație mai mare, ei n-au deficitele fiscale pe care le are România. Nici Germania vestită pentru fobia pe care o are la inflație nu stă mai bine. Sunt datele din indicele armonizat al prețurilor de consum pentru țările europene.
Suntem după o perioadă în care inflația a fost foarte scăzută și cu creștere economică joasă cam opt ani de zile în Europa.
Din 2013 – 2014, zona euro a avut dobânzi apropiate de zero sau negative, deși periodic au fost mici rate de inflație. Niciodată peste 2%, asta explică de ce până în toamnă, spre ianuarie 2022, în Europa se considera că acest episod de inflație e tranzitoriu. Recent BCE și-a făcut mea culpa, spunând că a greșit și că inflația nu e tranzitorie.
Inflația e o discuție mai mult sau mai puțin teoretică. În ultima perioadă, electricitatea, gazele naturale, combustibilii au avut contribuții esențiale la inflație, începând din vara anului trecut.
Dacă nu ar fi fost schemele de compensare, indicele prețurilor de consum ar fi fost mult mai mare. Acum avem 14%, altfel, în aprilie ar fi fost aproape 20%”, a mai declarat Mugur Isărescu.
România resimte creşterile preţurilor la energie şi petrol
Guvernatorul BNR a afirmat că în ultima perioadă au crescut preţurile la energie şi la petrol.
„Sunt majorări de amploare. Dacă ar fi fost numai ţiţeiul sau numai electricitatea… s-au cumulat toate, energie electrică, gaze naturale, într-adevăr aici par să fie mai mici la gaze naturale, dar având în vedere dependenţa multor economii europene de gaze naturale impactul a fost şi este major. Suntem o economie deschisă, nu noi stabilim preţurile la energie, la petrol, la gaze naturale şi este bine când discutăm în public ca s-o spun aşa direct să ne vedem şi lungul nasului. Nu noi stabilim aceste preţuri. Suntem sub impactul lor pentru că am deschis economia de mai mult de 30 de ani. Din 1990 nu mai avem o economie închisă şi nu avem cum să o protejăm decât cu subvenţii”, a explicat Isărescu, potrivit Observator.
El a precizat că, dacă vrei să protejezi economia cu subvenţii, trebuie să ai o situaţie fiscală solidă.
„Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri. Faptul că depindem mai puţin de gaze naturale şi petrol din străinătate din mai ales din Rusia ne ajută în bună măsură, dar nu suficient ca să contracarăm impactul. Nu suntem indepedenţi nici la gaze naturale, nici la petrol. Din această cauză uitaţi cum s-au dus preţurile la combustibili, la carburanţi, cu deosebire în ultimele zile la motorină”, a mai transmis Isărescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
