În cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, Isărescu a reacționat ferm: „Nu mă speriați! Ar fi rău, foarte rău. Cum să ratăm așa ceva?”.
Cu o experiență îndelungată în gestionarea politicilor monetare ale țării, guvernatorul BNR a spus că implementarea PNRR nu este doar o chestiune de voință administrativă, ci necesită un efort colectiv susținut, în special din partea clasei politice. „Adică să ai bani gratis și noi să ratăm... Dar, în sfârșit, trebuie eforturi. Și aici trebuie eforturi și mobilizare, mobilizare politică în principal, că nu depinde de altceva”, a declarat Isărescu, care a insistat asupra importanței coordonării eficiente între autorități.
Pe fondul acestei declarații, Raportul trimestrial asupra inflației a oferit o radiografie detaliată a evoluției economice din România. Conform datelor prezentate, rata anuală a inflației urmează să traverseze o perioadă de volatilitate semnificativă în prima jumătate a anului 2025, pe fondul efectelor de bază care se vor manifesta în mod dual. Cu toate acestea, începând cu semestrul al doilea, tendința se va orienta către o scădere, deși ritmul acesteia va fi mai ridicat decât cel estimat în proiecțiile anterioare.
BNR confirmă că Guvernul acționează haotic și sperie investitorii
Un element esențial care influențează aceste fluctuații este politica fiscală viitoare a Guvernului. În acest sens, BNR avertizează asupra incertitudinilor și riscurilor ce derivă din măsurile fiscal-bugetare adoptate până în prezent, dar și din necesitatea menținerii unui echilibru bugetar conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. În acest context, presiunea asupra autorităților pentru a evita dezechilibre economice devine din ce în ce mai mare.
În ceea ce privește deciziile de politică monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în ultima ședință, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, un nivel considerat adecvat în actualele condiții macroeconomice. De asemenea, s-a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit au rămas neschimbate, semnalând o abordare precaută în fața incertitudinilor economice globale.
Ce ar însemna pierderea miliardelor de euro din PNRR?
Analizând peisajul economic actual, specialiștii atrag atenția că succesul implementării PNRR poate avea un impact major asupra stabilității financiare a țării. România are la dispoziție fonduri importante pentru investiții în infrastructură, digitalizare și reforme sociale, însă utilizarea eficientă a acestora necesită o strategie clară și un efort susținut din partea tuturor factorilor de decizie. În acest sens, mesajul guvernatorului BNR poate fi interpretat ca un avertisment ferm la adresa autorităților: neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul PNRR ar putea avea consecințe economice severe, într-un moment în care stabilitatea este esențială.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
