În capitala Italiei, acest fenomen a dus la o pierdere anuală estimată de 80 de milioane de euro doar pentru aceste localuri. La nivel național, impactul este mult mai grav: peste un miliard de euro este pierdut anual de către sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), conform estimărilor realizate de Fipe-Confcommercio.
Munca de acasă, care a cunoscut un avânt considerabil în timpul pandemiei de COVID-19, continuă să fie adoptată de numeroase companii, în special pentru angajații din domeniile publice și private. Aproximativ 3,7 milioane de angajați lucrează acum de acasă una sau două zile pe săptămână, fapt ce reduce semnificativ fluxul de oameni care obișnuiau să frecventeze cafenelele, restaurantele și magazinele din centrele urbane.
Această scădere a clientelei zilnice pune o presiune enormă asupra întreprinderilor care depind de prezența fizică a angajaților, conform Il Messaggero.
O criză în creștere pentru sectorul HoReCa
În timp ce în prezent munca de acasă generează pierderi importante pentru afacerile locale, viitorul ar putea fi și mai sumbru. Confesercenti, o altă organizație importantă din sectorul comercial, estimează că o extindere mai amplă a muncii de la distanță ar putea reduce consumul cu până la 10 miliarde de euro la nivel național. Acest impact nu se limitează doar la sectorul HoReCa, ci se extinde și la alte domenii care depind de fluxul zilnic de angajați în centrele urbane, cum ar fi benzinăriile, magazinele de îmbrăcăminte, saloanele de coafură și sălile de sport.
Activități considerate esențiale în mod tradițional, precum cumpărarea unei cămăși noi pentru birou sau vizitele la frizer în pauza de prânz, au devenit mult mai rare, iar acest comportament economic afectează nu doar veniturile întreprinderilor, ci și dinamica socială a orașelor. Centrele istorice, care obișnuiau să fie animate de fluxul constant de angajați și rezidenți, riscă acum să fie complet dominate de turiști, ceea ce accelerează procesul de „deșertificare” urbană.
O schimbare economică și socială profundă
Pe lângă impactul economic evident, munca de acasă transformă treptat și viața socială din orașe. Lipsa angajaților din centrele de afaceri și mutarea acestora în suburbii sau lucrul de acasă modifică fluxurile obișnuite din orașe. Sociologul Massimiliano Valerii, directorul general al Censis, subliniază că „munca de acasă penalizează relațiile umane și face dificilă integrarea socială a celor care sunt noi în companii sau fabrici. Această tendință, la scară largă, se reflectă în scăderea vieții sociale și economice din orașele noastre”.
Prezența redusă a angajaților în orașele mari are un efect direct asupra afacerilor mici. Barurile, restaurantele și supermarketurile își văd veniturile scăzând constant, fiind tot mai greu de susținut activitățile zilnice. În unele centre urbane, precum Roma, locurile frecventate în mod tradițional de angajați sunt acum dominate de turiști, ceea ce duce la o transformare completă a ecosistemului urban. Locuri precum cartierul Eur, un important hub de afaceri din capitală, riscă să devină „cartiere zombie”, fără viață economică activă și fără prezența oamenilor din afara sezonului turistic.
Inflația ascunsă și creșterea prețurilor
Un alt efect îngrijorător al scăderii numărului de angajați care frecventează orașele este creșterea prețurilor. Fără rezidenți sau angajați locali care să susțină micile afaceri, acestea sunt înlocuite de activități comerciale dedicate în principal turiștilor, cu prețuri mai mari și oferte diferite. Această dinamică duce la o „inflație ascunsă”, în care prețurile pentru serviciile și produsele de zi cu zi cresc treptat. Chiar și cumpărăturile obișnuite de la supermarket sau piață devin mai scumpe, afectând și mai mult bugetul consumatorilor locali.
Andrea Rotondo, președintele Confartigianato Roma, subliniază că restricțiile impuse în timpul pandemiei au dus la o scădere de aproximativ 40% a cifrei de afaceri pentru multe întreprinderi. „Odată ce munca de acasă a fost implementată pe scară largă, ne așteptăm ca afacerile să înregistreze o scădere proporțională a veniturilor cu procentul de angajați care aleg să lucreze de acasă. Este o realitate pe care nu o putem ignora.”
âFără o strategie de echilibrare a acestui fenomen, orașele riscă să piardă din vitalitatea lor economică, transformându-se în locuri dominate de turiști și prețuri crescute.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
