Dacă de fiecare dată când mergeți la cumpărături vi se pare că prețurile au crescut, nu vă înșelați. Scumpirile de la raft se văd și în statisticile oficiale. România se evidențiază prin cea mai ridicată inflație din UE, de peste două ori mai mare decât media. Există o discrepanță semnificativă între statele membre, cu țări care se confruntă cu o inflație scăzută (sub 1%) și România cu o inflație de peste 7%.
Top 3 inflație: România (7,3%), Estonia (5%), Croația (4,8%)
Top 3 inflație scăzută: Danemarca (0,9%), Italia (0,9%), Letonia (1,1%), Lituania (1,1%), Finlanda (1,1%)
Inflația în Uniunea Europeană
Inflația în Uniunea Europeană a cunoscut o ușoară scădere în luna ianuarie 2024, atingând 3,1% de la 3,4% în decembrie, arată datele Eurostat. Această tendință descendentă este influențată de o serie de factori, printre care:
Scăderea prețurilor la energie: Prețul petrolului și al gazelor naturale a scăzut semnificativ în ultimele luni, determinând o reducere a costurilor de producție și transport pentru o gamă largă de bunuri și servicii.
Politicile monetare restrictive: Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat ratele dobânzilor în luna decembrie 2023, o măsură menită să combată inflația prin reducerea cererii de credite și a cheltuielilor.
Efectul de bază: Inflația din luna ianuarie 2024 este comparată cu o rată mai ridicată din luna ianuarie 2023, când inflația a atins un vârf de 3,6%.
Românii scot din ce în ce mai mulți bani din buzunare
În timp ce inflația în UE scade, România se confruntă cu o tendință contrară. Rata anuală a inflației a crescut la 7,3% în luna ianuarie 2024, de la 7% în luna decembrie.
Această creștere semnificativă este determinată de o serie de factori specifici contextului românesc:
Creșterea prețurilor la alimente: Prețurile alimentelor au crescut cu 5,64% în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023. Această creștere este mai mare decât media UE și este determinată de o serie de factori, printre care:
Scăderea producției agricole: Seceta din vara anului 2023 a afectat semnificativ producția agricolă, determinând o reducere a ofertei și o creștere a prețurilor.
Creșterea costurilor de producție: Creșterea prețurilor la energie și la inputurile agricole a determinat o creștere a costurilor de producție pentru fermieri.
Specula: Unii comercianți ar putea profita de situația actuală pentru a majora prețurile artificial.
Creșterea prețurilor la energie: Prețurile la energie au crescut cu 10,91% în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023. Această creștere este mai mare decât media UE și este determinată de o serie de factori, printre care:
Creșterea prețurilor la gazele naturale: Prețul gazelor naturale a crescut semnificativ pe piețele internaționale în contextul războiului din Ucraina.
Liberalizarea pieței energiei: Liberalizarea pieței energiei a dus la o creștere a concurenței, dar și la o creștere a prețurilor.
Creșterea prețurilor la servicii: Prețurile la servicii au crescut cu 10,91% în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023.
Inflația ridicată are un impact negativ asupra populației din România, determinând o scădere a puterii de cumpărare și o creștere a sărăciei. Persoanele cele mai afectate de inflație sunt cele cu venituri mici, pensionarii și familiile cu mulți copii.
BNR a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul anului 2024, la 4,7% de la 4,8% în noiembrie. BNR anticipează o inflație de 3,5% la sfârșitul anului 2025.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
