Măslinele din cei 1.700 de copaci ai fermierului Manousos Voulgarakis, în vârstă de 67 de ani, trebuie recoltate. „Și asta înseamnă să intri în livadă de îndată ce se face lumină și să nu pleci până când se întunecă”, spune el.
Primăvara în Creta a fost umedă, iar vara nu prea caldă, condiții perfecte pentru măslin. Copacii sunt poate de două ori mai plini decât anul trecut și calitatea este, de asemenea, excepțional de ridicată. Acest lucru se aplică și altor părți ale Greciei, cum ar fi în jurul orașului Kalamata, cunoscut pentru măslinele numite după acel oraș. Și asta, în timp ce randamentul în Spania și Italia, cei mai mari doi producători de măsline din UE, este cu cel puțin 30% mai mic în acest an din cauza verii arzătoare de acolo.
Voulgarakis, președintele cooperativei de fermieri, spune că nu există o atmosferă de petrecere. „Destule măsline, dar nu sunt destui oameni care să le culeagă. Tocmai pentru că sunt atât de multe acum, lipsa de muncitori este și mai acută”.
În unele părți ale insulei, măslinele putrezesc deja pe pământ și există șanse semnificative ca acest lucru să se întâmple și în Meskla, un sat din municipiul Platanias, o unitate regională din Chania, vestul Cretei din Grecia. Mulți fermieri în vârstă stau în livezi zile întregi cu mașinile zgomotoase, împreună cu membrii familiei.
De recoltă se ocupau în principal albanezi, bulgari și români
Până de curând, de recoltă se ocupau în principal albanezi, bulgari și români. Au venit din ce în ce mai puțin în timpul crizei economice din deceniul precedent, proces care s-a accelerat în timpul pandemiei de covid. Și nu se mai întorc. „Pot lucra în altă parte pentru mai mulți bani, în condiții mai bune. În Italia, de exemplu. Dar uneori și în propria lor țară”, spune Voulgarakis.
Între timp, este aproape imposibil să găsești greci care doresc să facă munca solicitantă din punct de vedere fizic. Țara îmbătrânește și unii dintre tineri s-au mutat în străinătate în timpul crizei financiare. Cei care au rămas, caută refugiu în turism, de exemplu. Ca și în altă parte în Grecia, acest lucru a crescut cu un ritm record în Creta anul trecut, așa că există o mulțime de oportunități de angajare acolo.
„Cred că o parte din banii care se fac acolo ar trebui cheltuiți pentru a menține acest lucru aici, ceea ce avem aici”, spune Voulgarakis. Fermierii rămași cresc, de asemenea, avocado și ceai de munte, printre altele. „Ar trebui să fim compensați numai pentru poluarea cauzată de avioane”.
„Birocrația este mult prea greoaie și neclară”
Voulgarakis nu vrea să se aventureze într-o predicție, dar consideră că este sigur că o parte din recoltă se va pierde anul acesta. Fermierii oferă acum recoltatorilor între 50 și 60 de euro pe zi, față de aproximativ 35 de euro anul trecut. Acest lucru are consecințe și asupra prețului uleiului de măsline, căruia îi este destinată aproape toată recolta. „Cooperativa îl cumpără acum de la fermieri cu 5 euro pe litru. Anul trecut a fost 3.45”, spune Voulgarakis.
Soluția pe termen lung? „Mai multe permise de muncă pentru lucrătorii migranți”, spune Voulgarakis hotărât. O poziție pe care o iau mulți fermieri, dar care este dificilă pentru mulți alți greci și în politică. „Este foarte greu până la aproape imposibil pentru migranți să meargă legal la muncă. Birocrația este mult prea greoaie și neclară. Ceea ce vedem acum este că sirienii sau afganii, de exemplu, vin cu barca din Atena, sunt arestați și apoi trimiși înapoi la Atena. Avem nevoie de acești oameni aici”.
Există o mișcare în această discuție: la începutul acestui an, guvernul a încheiat un acord cu Bangladesh. Locuitorii acestei țări au voie să lucreze în Grecia, dar numai în agricultură și pentru maximum cinci ani. Apoi trebuie să părăsească din nou țara, iar familia oricum nu are voie să vină. Dar este un început.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
