Cătălina Bogoi, președinta Asociației Marocano-Române de Parteneriat, a povestit, în emisiunea Tradiții românești în diaspora, difuzată pe ȘtiriDiaspora și DCNews, care au fost lucrurile care i-au lipsit cel mai mult din România, dar și ce a făcut pentru a menține o legătură cu țara mamă.
"Acum 12 ani, când am venit în Maroc, aveam cu adevărat sentimentul că sunt singura româncă din această parte a lumii. Dar nu era deloc așa. Nu pot să spun că mi-a fost dor de ceva anume sau de o anumită tradiție în mod special. Eu sunt originară din Argeș, din zona Munteniei. Mi-a fost dor de esența românească, dacă vreți, îmi era foarte dor să vorbesc limba română, să o aud. Știu că internetul a facilitat extrem de mult adaptarea mea departe de casă, dar mi-era dor să interacționez direct, să vorbesc și să aud românește vorbindu-se față în față. Mi-era dor de umorul românesc, și, în primul rând, de experiența tradițiilor legate în mod special de Paște.
Dacă ar fi să mă refer strict la un aspect tradițional, mi-era dor de atmosfera învierii, de tot ce este în România în jurul Paștelui. Însă, în general, dorul pe care îl simțeam zi de zi, nu doar într-o anumită perioadă a anului, era spiritul românesc în esența lui", a mărturisit Cătălina Bogoi.
Legătura românilor din diaspora cu țara, importantă pentru menținerea tradițiilor
Românca spune că legărura cu țara este extrem de importantă pentru cei stabiliți în diaspora.
"Este important de menționat că, indiferent de cărările pe care le urmează viața, indiferent de dificultăți, de momente prevăzute sau mai puțin prevăzute, aici mă refer, ca o mică paranteză, inclusiv la anii aceștia care au adus ceva pentru care nimeni nu a fost pregătit. Eu și noi, în familia pe care mi-am clădit-o, am încercat întotdeauna nu doar să păstrăm o strânsă legătură cu țara, dar și să mergem în România cât de des se poate. Acest lucru este important și a ajutat foarte mult la integrarea mea în Maroc. Faptul că niciodată nu am simțit că gata, sunt aici, trebuie cu orice preț să rămân aici, România, practic, este undeva în background, pe fundal, în plan secundar. Prioritățile sunt altfel. În absolut tot ceea ce am întreprins în Maroc, inclusiv în plan personal, felul în care ne creștem și ne educăm copiii este practic la ordinea zilei.
Faptul că este foarte important să menținem legătura cu România, copiii să-și petreacă vacanțele în România, să vorbim românește, a facilitat integrarea noastră. Un alt lucru care a fost de mare ajutor este faptul că eu vorbeam limba franceză înainte să vin în Maroc. Limba franceză nu este o limbă oficială în Maroc, dar este foarte utilizată, astfel încât, din punct de vedere lingvistic, nu am avut o barieră. Acest aspect m-a ajutat foarte mult. Am avut o bună experiență cu lumea francofonă înainte de a veni în Maroc, aspect care m-a ajutat din nou", mai spune românca.
Diferențe culturale importante
"Cu toate acestea, există un șoc cultural pe care îl resimți, chiar dacă te muți într-o altă țară din spațiul european. Întotdeauna există această diferență culturală pe care nu o poți îmbrățișa de la început.
Însă, ceea ce m-a ajutat în Maroc a fost faptul că am menținut o strânsă legătură cu România și am avut mereu în vedere că nu trebuie să pun accent pe ceea ce ne diferențiază, ci pe ceea ce ne apropie. Astfel a luat naștere Asociația Marocană Română de Parteneriat, înființată în 2016. Aceasta a fost înființată dintr-o nevoie reală, nevoie la care au aderat toți cei care așteptau crearea unui astfel de organism de multă vreme.
Scopul încă de la început al acestei asociații a fost de a construi punți de legătură trainice, de a aduce împreună ceea ce avem în comun, atât în ceea ce privește cultura, tradițiile, limba etc.", conchide Cătălina Bogoi.
Urmărește emisiunea integrală:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
