O treime din populația Republicii Moldova este dependentă de banii trimişi din străinătate

Este vorba de o economie dominată de oameni de faceri ruşi, dar care exportă mai ales în Uniunea Europeană şi România, dependentă de banii trimişi acasă de moldovenii care trăiesc şi muncesc în străinătate şi condamnată la dispariţie de una dintre cele mai rapide depopulări de pe planetă.

O radiografie simplă a economiei moldoveneşti şi a relaţiilor externe ale ţării ar arăta aşa: o pierdere de po­pulaţie de 34% de la câştigarea independenţei faţă de URSS; aproape un milion de moldoveni trăiesc şi mun­cesc în străinătate (după unele estimări chiar mai mult), la o populaţie totală de 2,7 milioane de locuitori; re­miteri din străinătate cu o pondere de 16% în PIB, eu­ro fiind principala monedă a sumelor trimise acasă de moldoveni; peste 10.000 de tineri moldoveni stu­dia­ză în România, faţă de 5.000-10.000 în Rusia; UE este prin­cipalul partener comercial, iar cele mai multe ex­por­turi se duc în România; UE este principalul finan­ţa­tor.

Fabricile de coniac și vin moldovenești, controlate de ruși

Ca o curiozitate, aproape toate fabricile de vin şi coniac din Moldova sunt controlate de oameni de afaceri ruşi, iar majoritatea companiilor din regiunea separatistă transnistreană sunt conectate nu la sistemul bancar al Republicii Moldova, ci la cel al Federaţiei Ruse, remarcă Deutsche Welle. În 2019, România a importat 10% din vinul exportat de Republica Moldova. În timp ce autorităţile trans­nistrene, influenţate puternic de Moscova, nu recu­nosc guvernul de la Chişinău, locuitorii teritoriului separatist pot vota în alegerile din Moldova.

În timp ce în cursa electorală Igor Dodon a mers pe cartea stabilităţii, unde Rusia ar avea un rol important, Sandu a promis să combată corupţia şi „izolarea“ Moldovei. A subliniat că în cei patru ani în care contracandidatul său a avut funcţia de preşedinte, el nu a vizitat niciodată ţările vecine Ucraina şi România, notează Radio Europa Liberă. Sandu nu a mizat pe cartea naţionalismului sau pe cea anti-Rusia.

La începutul anului, Dodon promitea că va transforma Moldova într-un „şantier“ pentru construcţia şi reabilitarea de drumuri cu bani dintr-un credit de jumătate de miliard de dolari promis de Rusia. Mirajul acestor bani ruseşti durează încă din 2009, când Vladimir Putin era premierul Rusiei. Moscova a promis atunci Chişinăului un astfel de credit, dar acordul nici măcar nu a ajuns în parlamentul rus.

Acord de împrumut cu Rusia

În primăvară, Moldova semna cu Federaţia Rusă un acord de împrumut de 200 de milioane de euro, aprobat în grabă de guvernul de la Chişinău, dar împotmolit în parlament. În actuala campanie electorală, Chişinăul a anunţat că Moldova a primit de la Rusia un împrumut echivalent cu aproape 3 milioane de euro care va fi distribuit ca subvenţii pentru fermierii afectaţi de secetă. Economia moldovenească este una preponderent agricolă.

În schimb, odată cu declanşarea crizei produse de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a hotărât să acorde ajutor ţărilor din Parteneriatul Estic, Moldovei fiindu-i alocate 87 de milioane de euro. Ajutorul a venit pe lângă fondurile de 140 de milioane euro alocate de UE tuturor ţărilor din Parteneriatului Estic - un proiect european de apropiere a unora dintre statele din fosta URSS. Dodon a susţinut că UE nu a acordat niciun ajutor, scrie DW.

Tratatul de comerţ semnat de Chişinău cu UE nu a convenit Rusiei, care a decis în 2014 să pedepsească Moldova cu tarife de import şi cu un embargou la mai multe produse moldoveneşti. Rezultatul a fost că exportatorii moldoveni s-au reorientat, iar Rusia a pierdut titlul de cel mai mare importator. Rusia s-a situat anul trecut pe locul trei în topul partenerilor la export ai Moldovei, iar în primele 9 luni ale acestui an a urcat pe locul 2 , dar poziţia îi este ameninţată de Germania.

România, cel mai fidel importator

România a atras peste 27% din totalul exporturilor moldoveneşti, de departe cel mai mult. Spre comparaţie, ponderea Rusiei a fost în perioada ianuarie-septembrie de 9,29%, iar ponderea Germaniei de 9,24%, potrivit statisticii oficiale moldoveneşti. UE în ansamblu a atras 66% din exporturile Moldovei. România este şi cel mai mare partener la import, cu 11,9% din total, urmată de China, cu 11,7%, şi Rusia, cu 11,14%. Peste 50% din exportul Moldovei de mere, struguri, fructe uscate şi legume ajung pe piaţa rusească „ categorie de produse extrem de vulnerabile la capriciile Moscovei, aşa cum a demonstrat-o interdicţia recentă de import de prune moldoveneşti pe motiv că ar fi infestate cu un parazit.

În schimb, oameni de afaceri ruşi controlează sectoare întregi ale economiei moldoveneşti, de la resurse energetice, la mass media, transport şi industria alimentară, scrie DW. Dintre aceştia, în timpul mandatului de preşedinte al lui Dodon s-a remarcat în special Igor Ceaika, fiul fostului procuror general al Rusiei, un personaj controversat despre care se spune că are legături strânse cu organizaţiile de crimă organizată din Rusia şi că l-ar fi sponsorizat indirect pe Dodon.

Moldova, dependentă de remiterile din străinătate

În urmă cu câţiva ani, Rusia şi-a pierdut şi poziţia de principala sursă de remiteri ale cetăţenilor moldoveni. Œn 2019, volumul net al transferurilor de bani către Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice s-a ridicat la aproape 1,2 miliarde de dolari, arată datele băncii centrale. PIB-ul republicii a fost în acel an de 11,9 miliarde de dolari. Maximul istoric a fost înregistrat în 2008 „ remiteri de1,7 miliarde de dolari. Acestea sunt transferuri prin surse ce pot fi urmărite.

Remiterile pot ajunge în ţară şi prin alte canale, iar în aceste condiţii se estimează ca totalul lor poate fi de 15-20% din PIB. În septembrie, cea mai mare parte a fondurilor, de 47%, a provenit din ţările UE, iar 15% din Federaţia Rusă. Ţările de unde moldovenii au trimis cei mai mulţi bani acasă au fost Israel (20%), Italia (14,5%) şi Rusia (14%). Italia este în mod normal ţara preferată de moldovenii care pleacă la muncă în străinătate, însă business-ul din această ţară este dur lovit de pandemie, ceea ce înseamnă că mulţi moldoveni şi-au pierdut locurile de muncă de acolo.

Într-un clasament realizat de Banca Mondială cu date din 2018 Moldova figurează pe locul 10 mondial la dependenţa de remiterile din străinătate, cu un raport transferuri/PIB de 16%. Sandu a beneficiat enorm de voturile diasporei moldoveneşti, potrivit Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News