O locuință de mari dimensiuni pentru migranții care muncesc la periferia orașului Gassel, la o fermă de la Meisevoort 5, este de neconceput pentru vecini. La fermă, executorii judecătorești ai municipalității găsiseră deja 20 de români în condiții degradante.
Cazarea muncitorilor români în Olanda este o problemă care capătă tot mai multă amploare. În această locuință, folosită pentru cazarea muncitorilor români, au fost identificați de autorități 20-25 de români, cazați aici în 10 cămăruțe „în condiții degradante“.
Ferma a fost închisă prin dispoziție a primarului. Actualul proprietar dorește să demoleze grajdurile și să construiască în locul lor trei blocuri de apartamente cu locuințe pentru 200 de muncitori migranți.
Fostul proprietar al fermei, a fost nevoit să o vândă, în 2018, din cauza unor circumstanțe personale, companiei Jonkergouw, așteptându-se ca acest procesator de legume din Schaijk să folosească ferma și terenul pentru a cultiva porumb, morcovi și cartofi. Între timp, însă, a descoperit că ferma nu este destinată cultivării, ci unei activități agricole industriale la scară largă și folosită ca adăpost pentru muncitorii migranți. El se luptă acum cu vecinii pentru a opri acest plan.
Locuitorii din Gassel, Olanda, protestează: Nu vor muncitori români în orașul lor
"Planul unui hotel pentru migranți era nou pentru mine. Știam că la fermă vor locui câțiva migranți, dar nu știam care sunt planurile actuale. În luna martie a acestui an, ofițerii de poliție au venit să arunce o privire. Au văzut cât de grea era situația de viață a românilor. Făcuseră opt dormitoare, patru camere în ceea ce fusese un living. Primarul a închis casa pe termen nelimitat.
Doar atunci când un plan de redresare a fost pus pe masă, a putut fi redeschis. Există acum un plan pentru ceea ce noi, cei din cartier, numim un hotel pentru migranți. Și totuși, există o cerere de principiu, asupra căreia municipalitatea a luat o decizie pozitivă, sub rezerva unor condiții. Planul pentru "hotelul pentru migranți" provine de la firma Jonkergouw", a explicat fostul proprietar, care acum militează împotriva cazării la scră largă a muncitorilor.
Autoritățile din Meisevoort din Gassel au primit,în primăvară, de la o agenție de ocupare a forței de muncă, o cerere de autorizație pentru schimbarea funcțiunii unei clădiri și transformarea ei într-un imobil potrivit pentru găzduirea lucrătorilor migranți. Consiliul local din Meisevoort din Gassel a decis însă să facă mai multe cercetări despre acest imobil, după ce au apărut zvonuri că o astfel de cerere a ajuns la primărie. Cererea nu ajunsese încă la primar și consilieri.
„Atât de mulți oameni într-un singur cartier nu este bine“
În 2020, au fost elaborate cadre de politici naționale pentru găzduirea lucrătorilor migranți. În consiliul municipal din Graaf, la 28 octombrie, a fost adoptat un plan urbanistic general pentru ocuparea camerelor în locuințe. Ben Litjens (Keerpunt) a depus o moțiune în timpul reuniunii pentru a sprijini situația din Gassel. El a subliniat o abatere de putere a colegiului și a cerut să se includă în decizie că "colegiul poate emite un permis de mediu numai cu aprobarea consiliului. Iar această ocupare a camerei nu se aplică în cazul locuințelor pe scară largă ale muncitorilor migranți de peste 16 persoane. Consiliul a fost de acord cu această propunere.
"Între timp, ne simțim neputincioși. Ne aflăm într-o zonă liniștită, în curând vor fi dube și mașini pe drumurile înguste și deja periculoase. Copiii vor merge cu bicicleta la școală. Atât de mulți oameni într-un singur cartier nu este bine. Cine este mai exact proprietarul nu îmi este clar, ceea ce vor ei nu se potrivește aici. Am făcut o solicitare WOB. Ceea ce vor este clar: 3 clădiri mari, conform desenului; în apartamentele spațioase pot locui 4 persoane. Și nu 200, ci 400 de muncitori migranți vor veni să locuiască în această zonă liniștită“, a mai explicat fostul proprietar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
