„Îți bați joc de mine?”, întreabă amenințător managerul agenției de angajare care se apropie de unul dintre membrii personalului său și stă în fața lui într-o poziție de luptă. Angajatul, David Ionuț, tocmai a spus că renunță la agenție. Managerul îl lovește cu stânga. Îl lovește pe Ionuț în lateral, în cap. Managerul îl lovește de zeci de ori. „Nu, frate”, spune Ionuț, încercând să-și apere capul cu mâinile. „Nu...”
Atacul, filmat cu un telefon mobil, a avut loc în octombrie 2020 în Schijndel, într-un loc în care locuiesc lucrătorii migranți. Videoclipul atacului a devenit imediat viral. Șeful agenției de ocupare a forței de muncă a spus că a fost „o chestiune privată”. El a mai spus: „Nu pot accepta ceea ce a făcut fiul meu”. Acesta a susținut că și-a concediat fiul pe loc, dar acum a revenit la lucru pentru el.
„M-am speriat foarte tare”
Românul David Ionuț, în vârstă de 29 de ani, a renunțat la agenție după trei ani pentru că nu era de acord cu modul în care erau tratați angajații. A fugit din locul în care stătea, după atac, în Anglia.
„M-am speriat foarte tare”, spune Ionuț, care pentru prima dată povestește în detaliu despre perioada petrecută la agenția de ocupare a forței de muncă. „Trebuie să se schimbe ceva: Țările de Jos trebuie să protejeze mai bine migranții de muncă”.
Nu este primul incident cu respectiva agenție de ocupare a forței de muncă. NRC a citit rapoarte către Inspectoratul Muncii despre companie și a discutat cu (foști) angajați, oficiali municipali, alte surse guvernamentale și angajați ai sindicatului FNV.
Angajații care se plâng sunt concediați sau chiar maltratați. Municipalitățile sunt neputincioase împotriva companiei: sancțiunile pe care le impun nu îl impresionează pe manager. Muncitorii sindicali care au fost abordați de personalul agenției, cu greu au îndrăznit să se adreseze autorităților. Frica îi domină.
Majoritatea personalului este din România și Polonia
Agenția de ocupare a forței de muncă, fondată în 2008, cu aproximativ 40 de angajați, este una mare în industria cărnii. Potrivit site-ului său web, a furnizat personal principalilor procesatori de carne din Țările de Jos de aproximativ 35 de ani. Agenția recrutează pentru ei dezosatori, tăietori de carne și măcelari cu experiență. Aproximativ 1.500 de bărbați și femei în total.
Majoritatea personalului este venit din străinătate, în special din Polonia și România. Industria olandeză a cărnii, cu o cifră de afaceri de aproximativ 10 miliarde de euro, are aproximativ 12.000 de angajați, dintre care patru cincimi provin din străinătate.
„Acea muncă a fost în regulă”
David Ionuț este din România. El a început munca în 2017, pe linia de asamblare dintr-un abator din Utrecht. A muncit zile lungi lucrând la carcase de porc. „Acea muncă a fost în regulă”, spune Ionuț, care a fost și măcelar în România.
El a fost promovat după doi ani și a devenit coordonator. A aranjat documente, locuri de cazare și transport pentru compatrioți. Sarcina lui principală este să recruteze oameni. Caută personal nou prin site-uri web și intermediari. „A fost multă muncă, așa că a fost nevoie de mulți oameni”.
Coordonatorii români joacă un rol important în cadrul agenției respective, spun foștii angajați. Deoarece mulți migranți de muncă nu vorbesc engleza sau olandeză, coordonatorii acționează ca un punct de contact. Compania le folosește și pentru a spune vești proaste, de exemplu dacă cineva este concediat sau dacă nu este de lucru.
David Ionuț a mințit despre salariul pe care l-ar câștiga noii angajați
David Ionuț a mințit despre salariul pe care l-ar câștiga noii angajați la insistențele șefului său. „Le-am promis între 1.500 și 2.000 de euro pe lună”, spune Ionuț, „de trei până la patru ori salariul mediu din România. Dar odată ajunși în Olanda au primit între 700 și 800 de euro pe lună”.
Lucrătorii migranți români care au lucrat pentru acea agenție și despre care jurnaliștii olandezi au scris anterior, au spus povești similare. Au fost ademeniți în Olanda cu salarii de la 1.500 până la 2.000 de euro și povești despre o casă frumoasă. Odată ajunși, au fost plătiți mult mai puțin și au dormit în spații vechi de la agenția de ocupare a forței de muncă. Când au protestat, problemele au început cu adevărat: plățile au rămas în urmă. În cel mai rău caz, au fost concediați, după care au fost nevoiți să părăsească imediat locuința.
Astfel de plângeri despre respectiva agenție au ajuns și la Inspectoratul Muncii, conform rapoartelor pe care le-au văzut jurnaliștii olandezi. O însemnare din 2018 este despre 23 de români cărora li s-au promis „munți de aur și un salariu bun”, dar apoi sunt adunați într-o casă fără centrală termică. Nu ar fi fost plătiți pentru zilele în care au lucrat.
Inspectoratul Muncii a întâlnit adesea nereguli la agenție
Un alt român numește condițiile de muncă „foarte grele” și spune că i-a fost confiscat actul de identitate și nu i-a fost restituit. În vara lui 2019, un polonez s-a plâns că el și iubita lui nu au primit salariul de la respectiva agenție.
Inspectoratul Muncii a întâlnit adesea nereguli la agenție. În 2017, agenții au amendat agenția de muncă pentru că 21 de lucrători temporari fuseseră plătiți în numerar. Compania a fost amendată cu 11.500 de euro. În timpul unei inspecții la compania de procesare a cărnii Vitelco din Den Bosch, un an mai târziu, inspectorii au întâlnit „străini” care nu aveau acte pentru a putea lucra în Țările de Jos. Ambele companii au fost amendate cu 8.000 de euro.
„50.000 de euro a fost o amendă prea mică pentru a-i face să se miște”
În biroul său de la primăria din Didam, Walter Gerritsen, consilierul (Wonen, CDA) al municipiului Montferland, s-a întâlnit pentru prima dată cu șeful agenției și cu cei doi fii ai săi, în urmă cu trei ani. Agenția de ocupare a forței de muncă a făcut lobby pentru mai multe locuințe în regiune, pe care municipalitatea a trebuit să le faciliteze. A fost „o conversație prietenoasă”, spune Gerritsen.
Tonul s-a schimbat acum. Montferland a ajuns într-un conflict cu agenția, pentru că, potrivit domnului consilier, la companie apar regulat „excese”.
Ca și în vara lui 2019. Au fost primite plângeri cu privire la o casă de colț din 's-Heerenberg, un oraș de la granița cu Germania. Proprietatea, închiriată agenției, ar fi un walk-in pentru polonezi și români. O inspecție a relevat că acea casă cu 125 de metri pătrați de spațiu de locuit, a fost transformată într-un hotel pentru muncitori migranți cu 22 de paturi. „Și la subsol erau saltele”, spune consilierul.
Municipalitatea a evacuat clădirea pentru că era nesigură și mizeră. Dar când a fost verificat câteva săptămâni mai târziu, a fost din nou găsită necorespunzător. Polițiștii și executorii au găsit în imobil nouă persoane, destinate unei gospodării. Municipalitatea i-a aplicat agenției o amendă de 50.000 de euro, care nu a fost încă plătită, spune Gerritsen. Agenția a făcut apel la Consiliul de Stat, iar procedura este încă în desfășurare. Pentru a crește presiunea, municipalitatea a majorat pedeapsa la 200.000 de euro pe săptămână, cu maximum 600.000 de euro.
„Este un calcul pentru acei băieți”, spune Gerritsen. „Se pare că 50.000 de euro penalizare a fost o amendă prea mică pentru a-i face să se miște. Ei câștigă asta înapoi. De aceea am mărit suma astfel încât să existe mai multă constrângere. Volumul lor financiar este mai important decât imaginea lor”. Potrivit consilierului, agenția câștigă nu numai din detașarea personalului, ci și din adăpostirea lucrătorilor migranți.
„Așa intră în bucluc!”
Philip Meijran de la Inspectoratul Muncii a numit anul trecut o „construcție periculoasă” faptul că o agenție de ocupare a forței de muncă îi ajută pe lucrătorii migranți să-și găsească o casă și de lucru. „Așa intră în bucluc: dacă își pierd locul de muncă, trebuie să-și părăsească și locuința”.
Agenția în cauză provoacă probleme și în Brabantul de Nord, potrivit rapoartelor către Inspectoratul Muncii. Se spune că agenția de ocupare a forței de muncă găzduiește „persoane ilegal” în municipiul Meierijstad (Schijndel, Sint-Oedenrode, Veghel), un oficial avertizând acest lucru într-un e-mail Inspectoratului Muncii, în octombrie 2018. Oficialul suspectează „exploatarea” angajaților și se teme că „le vor fi reținute salariile în mod greșit”. El cere să se investigheze dacă agenția „se conformează cu legea și reglementările aplicabile”. Municipalitatea a refuzat să răspundă la întrebările legate de aceste rapoarte. Iar Inspectoratul Muncii nu comentează „investigațiile în derulare”.
„Mi-a fost prea frică să merg la spital”
După doi ani în calitate de coordonator, David Ionuț a terminat să mintă în legătură cu salariile mari, mascând condițiile proaste de muncă și stresul. Când i-a spus șefului că vrea să se oprească, fiul său, managerul, a venit să vorbească cu el. În urma agresiunii, trupul lui Ionuț era acoperit de vânătăi, i s-a spart urechea. „Totul a durut. Dar mi-a fost prea frică să merg la spital”, spune el.
Ionuț regretă că le-a spus compatrioților în calitate de coordonator că agenția este o companie bună, spune el acum. „Am vrut să fiu sincer, dar era de așteptat să aduc noi angajați. Am simțit această presiune tot timpul”.
Managerul mai trebuie să-i plătească românului 1.500 de euro daune
După agresiune, Ionuţ s-a întors încă o dată în Olanda, pentru procesul de la sfârşitul anului trecut. Potrivit judecătorului, Ionuț a fost lovit de mai multe ori cu pantofii, în timp ce era lipsit de apărare și nu a folosit el însuși violența. Instanța a mai stabilit că managerul „are experiență” în artele marțiale. „Victima are noroc că nu a suferit mai multe răni”. Managerul a fost condamnat la 90 de zile de închisoare, dintre care 73 cu suspendare, și 180 de ore de muncă în folosul comunității.
Managerul mai trebuie să-i plătească românului 1.500 de euro daune. Suma respectivă nu a fost încă transferată, spune Ionuț. „Nu am mulți bani, așa că este foarte important să obțin asta rapid”. Dacă tot nu se face plata în termen de opt luni, agenția judiciară de colectare preia creanța și avansează suma lui Ionuț.
În decembrie 2020, la două luni după ce a apărut videoclipul abuzului, agenția a angajat un manager de criză pentru a combate abuzurile.
„Nu avem alt temei legal pentru a acționa”
Consilierul Gerritsen van Montferland observă că posibilitățile sunt limitate la abordarea agențiilor de ocupare a forței de muncă precum cea în cauză. Municipalitatea susține că „nu avem alt temei legal pentru a acționa”.
Potrivit consilierului, este nevoie de mai multă cooperare între primării. Ei ar trebui să poată face schimb de informații „la scară largă” despre companii și locuința lucrătorilor migranți, consideră el. „Trebuie să știm dacă există persoane cu antecedente penale care lucrează acolo”. Dar pentru asta, legislația privind confidențialitatea trebuie ajustată, spune el.
David Ionuț „nu poate înțelege” că un manager de agenție l-a bătut și că firma încă mai există. „Am iubit Olanda și am vrut să fac o carieră acolo, dar nu îndrăznesc să mă întorc”. El speră că povestea sa va ajuta la îmbunătățirea situației lucrătorilor migranți din Țările de Jos. „Muncitorii din România ajută Olanda în producție. Ar trebui tratați cu mai mult respect”.
Între timp, agenția respectivă continuă să lucreze sub alte nume, spun diverse surse. În acest fel, „ei recrutează netulburați personal nou în străinătate”.
Conducerea companiei a fost contactată în mod repetat de jurnaliștii olandezi pentru un răspuns, însă fără rezultat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
