Poliţia Capitalei şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti au destructurat miercuri o reţea condusă de o asistentă de la o clinică privată din Capitală, care a falsificat sute de reţete pentru medicamente compensate folosite la tratamentul diabetului - Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity.
Asistenta introducea date false în sistemul informatic al CNAS, după care medicamentele erau ridicate din farmacii cu ajutorul unor complici şi vândute pe reţelele de socializare, pentru că erau cunoscute că ar ajuta la slăbit. Prejudiciul în dauna CNAS se ridică la un milion de lei.
Potrivit Poliţiei Capitalei, în perioada ianuarie 2023 - ianuarie 2024, o femeie în vârstă de 32 de ani, asistentă medicală şi recepţioneră în cadrul unei clinici medicale private cu punct de lucru în Sectorul 1, ar fi falsificat reţete prin introducerea unor date fictive în sistemul informatic, pentru a intra în posesia unor medicamente în mod gratuit şi pentru a le vinde în afara cadrului legal.
Medicamentele ar fi fost obţinute în baza unei înţelegeri prealabile cu angajaţi ai unui lanţ de farmacii, dar şi cu sprijinul altor persoane, apropiaţi ai asistentei medicale, şi vândute prin intermediul platformelor comerciale sau al reţelelor de socializare.
Conform unor surse judiciare, asistenta ar fi falsificat peste 700 de reţete compensate 100% pentru medicamente specifice tratamentului diabetului prin introducerea de date false în sistemul informatic CNAS şi OPSNAJ, pe care le-a folosit în interes personal sau le-a pus la dispoziţia altor suspecţi în vederea ridicării medicamentelor prescrise din farmacii.
Femeia a fost ajutată de prieteni sau apropiaţi, unii dintre ei fiind farmacişti
Potrivit surselor, după ridicarea din farmacii, medicamentele - Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity - au fost vândute pe Facebook sau pe alte platforme online pentru că erau cunoscute că ar ajuta la slăbit.
În România, aceste medicamente se eliberează doar pe bază de prescripţie medicală, sunt incluse în Programul Naţional de Diabet Zaharat (PNS5) şi sunt decontate 100% de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Clinica medicală implicată în acest caz oferă servicii medicale în special în contract cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (OPSNAJ). În cadrul acestei clinici, potrivit cutumei, fiecare medic lăsa la punctul de lucru unde îşi desfăşura activitatea un exemplar fizic al parafei (ştampila).
Parafele, semnăturile digitale ale medicilor şi semnătura electronică extinsă a administratorului clinicii se aflau în permanenţă la recepţie, la îndemâna asistenţilor medicali care, la solicitarea medicilor, introduceau în sistemul informatic al clinicii serviciile prestate.
Profitând de accesul pe care îl avea atât la sistemul informatic al clinicii, cât şi la semnăturile digitale ale medicilor, asistenta pusă sub acuzare a introdus date fictive în sistemele informatice ale clinicii, sisteme interconectate cu Sistemul Informatic Unic Integrat - Prescripţie Electronică al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, rezultând date ce nu corespund adevărului, respectiv necesitatea pacienţilor de a urma tratamentul prescris fără drept şi compensat, scopul fiind de a transmite reţetele, în baza unei înţelegeri prealabile, către alţi participanţi la activitatea infracţională, farmacişti şi apropiaţi ai acestora.
În baza reţetelor falsificate, inculpaţii (farmacişti şi apropiaţi ai acestora) au ridicat medicamente Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity de la 140 de farmacii din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, pe care, ulterior, le-au comercializat prin intermediul reţelelor de socializare, adresându-se persoanelor care doreau să piardă în greutate.
Procurorii au solicitat în instanţă arestarea preventivă a 13 persoane: asistenta medicală, administratorul clinicii private, opt farmacişti şi trei apropiaţi ai acestora.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
