Într-o dezbatere deschisă, pastorul bisericii Betania din Dublin, a subliniat că există multe de făcut pentru a reîntegra în țară oamenii care au plecat și că România trebuie să depună eforturi semnificative pentru a-i aduce înapoi în țară.
„Cel mai dureros sentiment este să te simți străin la tine în țară”
Valeriu Jurjea a explicat că, deși există o deschidere din partea autorităților pentru a sprijini întoarcerea diasporei, birocrația și percepția socială pot reprezenta impedimente majore.
„Noi, românii din diaspora, acceptăm ideea că suntem străini aici și ne asumăm asta. Însă, este un sentiment mai dureros să te simți străin la tine în țară. Cred că așteptările românilor care se întorc în România sunt de așa seamă încât ei cred că România a suportat modificări și progrese și probabil când se întorc au un șoc pentru că realizează că nu s-au făcut acele transformări. Uneori este mai ușor să îmbunătățești infrastructura unei țări decât mentalitatea ei.
Cred că felul în care ești tratat, în care ești privit, felul în care oamenii relaționează cu tine, mai ales când mergi în România și te aștepți să fii mai înțeles, să fii mai ajutat e important. Și îmi imaginez că românii care se întorc au anumite demersuri pe care trebuie să le facă pentru reintegrarea lor și este mai greu. Am înțeles că este o deschidere și se vine în întâmpinarea lor cu tot felul de facilități și oferte, dar cred că birocrația și felul în care ești judecat oarecum că te-ai întors pot fi un impediment.
Este mult de lucru dacă România vrea să își recâștige oamenii care sunt plecați.”, spune acesta în interviul acordat pentru ȘtiriDiaspora.
„Ne luptăm să păstrăm limba română”
În ciuda acestor provocări, pastorul Jurjea a evidențiat faptul că diaspora românească păstrează legăturile cu țara natală și încearcă să transmită limba și cultura română copiilor lor născuți în afara țării. El a evidențiat eforturile depuse în comunitatea sa pentru a încuraja vorbirea limbii române și pentru a menține legătura cu rădăcinile culturale.
„Noi am încurajat comunitatea noastră de români de aici să vorbească limba română. De exemplu în familia noastră, prima limbă învățată a copiilor a fost româna. Când au mers la școala ei nu știau decât română și puțin engleză. Însă așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, la un moment dat limba engleză devine cea principală în care ei vorbesc și visează.
Aici chiar și școlile îi încurajează pe părinți să își învețe copiii și limba maternă pentru că îi ajută inclusiv academic în a memora și a învăța a treia limbă de exemplu. Ne luptăm să păstrăm limba română, dar trebuie să acceptăm și faptul că engleza o vorbesc zi de zi.”, mai spune pastorul.
„România nu va putea fi înlocuită în inimile noastre”
Cu toate acestea, pastorul a recunoscut că, în ciuda dragostei lor pentru România, mulți dintre membrii comunității sale ar întâmpina dificultăți în a se întoarce definitiv în țară, având deja tot ce le trebuie în străinătate.
„Eu am toți copiii născuți aici și ei iubesc România, avem familie aici de care suntem legați și România nu va putea fi înlocuită în inimile noastre cu nici o altă țară, ne duce cu drag în România în concedii dar cred că copiii mei vor accepta cu greu ideea de a se muta definitiv în România. Iar noi nu putem lua o decizie fără să includem și copiii în ea.
Ideea de a ne întoarce cred că acum este imposibilă pentru că avem tot ce avem nevoie aici. Suntem binecuvântați de o comunitate, care e ca o familie pentru noi și ar fi greu să o luăm de la capăt în țară.”, a concluzionat pastorul Valeriu Jurjea.
Declarațiile pastorului Jurjea au deschis un dialog important cu privire la integrarea și provocările întoarcerii diasporei, aducând în prim-plan aspecte cruciale pentru cei care iau în considerare revenirea în România.
Video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
