Companiile din Italia se confruntă cu dificultăți grave în găsirea de muncitori calificați. Un procent de 47,8% din posturi sunt dificil de ocupat. Printre cauze se numără reducerea populației active, lipsa competențelor specifice și nepotrivirea dintre cerere și ofertă, tinerii și femeile fiind printre categoriile cele mai penalizate.
Piața muncii din Italia continuă să se confrunte cu o problemă structurală care capătă proporții din ce în ce mai importante: dificultatea de a găsi lucrători calificați.
Potrivit noilor date Inapp, procentul posturilor dificil de ocupat a crescut la 47,8% în 2024, cu o creștere de 22,5 puncte procentuale față de media din 2019. Aceste date nu confirmă doar existența unei discrepanțe serioase între oferta de locuri de muncă și cererea, dar subliniază și necesitatea unor intervenții structurale pentru a umple acest decalaj.
Potrivit lui Natale Forlani, președintele Inapp, incidența acestor factori negativi va crește din cauza impactului schimbărilor demografice cauzate de reducerea populației în vârstă de muncă. Generațiile mai în vârstă ies la pensie, iar tinerii care intră pe piața muncii sunt mult mai puțini.
De ce nu sunt muncitori calificați în Italia
Principalele cauze ale penuriei de muncitori calificați în Italia par a fi multiple. Conform datelor oficiale, problema ar fi, în primul rând, reducerea populației în vârstă de muncă, cu o estimare de aproximativ 4 milioane de persoane mai puține până în 2040.
Apoi există o lipsă de competențe pentru profilurile executive, adică acele roluri operaționale și specializate care necesită competențe tehnice specifice. Ofertele de locuri de muncă nu sunt adesea egalate cu disponibilitatea generațiilor mai tinere, creând un decalaj între cerere și ofertă pe piața muncii.
Politicile de ocupare a forței de muncă, deși urmăresc stimularea pieței prin stimulente și beneficii fiscale, nu par încă să poată combate eficient fenomenul. Măsurile precum reducerea sau eliminarea contribuțiilor pe muncă sprijină companiile care ar fi angajat oricum oameni, rezultând un cost net pentru finanțele publice fără o creștere reală a locurilor de muncă calificate.
O altă limită pare să fie reprezentată de formare profesională. Planul național de redresare și reziliență al Italiei, conceput pentru a îmbunătăți angajabilitatea prin căi personalizate către muncă, a evidențiat probleme critice în faza de implementare, cu numeroase dificultăți în activarea formării direcționate. cursuri legate de nevoile reale ale companiilor.
Acest lucru a agravat și mai mult problema nepotrivirii, adică discrepanța dintre competențele cerute de companii și competențele disponibile, împiedicând lucrătorii să dobândească competențele cerute de piață.
Dezechilibru dintre cerere și ofertă este în creștere
Dintre sectoarele cele mai afectate, sectorul serviciilor și cel industrial se remarcă prin dimensiunea decalajului, în timp ce, de exemplu, companiile din sectoarele de catering și cazare au înregistrat în schimb o creștere semnificativă a angajărilor stimulate (+ 60% din 2016 până în 2022) , iar sectoarele tehnologice și industriale continuă să sufere din cauza lipsei de muncitori calificați.
Această diferență pare să reflecte și o slabă capacitate a sistemului de formare de a se adapta la nevoile de inovare tehnologică și digitalizare.
Printre categoriile cele mai penalizate se numără tinerii, care se trezesc adesea confruntați cu o ofertă de formare deconectată de piața muncii. Femeile, încă împiedicate de inegalitatea de gen puternică și de sarcinile familiale disproporționate și lucrătorii peste 45 de ani, pentru care politicile privind îmbătrânirea activă , adică cele care privesc îmbătrânirea activă și sănătoasă, par a fi încă inadecvate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
