Aceste patru state "în calitate de ţări de primă intrare în Europa (...) se află în situaţia de a susţine povara cea mai dificilă în gestionarea fluxurilor migratorii în Mediterana, cu respectarea deplină a obligaţiilor internaţionale şi a regulilor UE", se menţionează într-o declaraţie comună a miniştrilor de interne din Italia, Malta şi Cipru, precum şi a ministrului grec al migraţiei, făcută publică la Roma.
Reamintind angajamentele luate de UE în iunie, la Luxemburg, la instituirea "mecanismului voluntar de solidaritate", care ar fi trebuit să permită mutarea a 10.000 de persoane în primul an în alte ţări decât cele de primă intrare, cei patru miniştri au deplâns un rezultat "decepţionant".
"Mecanismul este lent" şi numărul de 10.000 de transferuri, care nu a fost atins, "reprezintă numai o parte foarte mică din numărul efectiv de sosiri neregulate în cursul acestui an", adaugă comunicatul.
Aceste ţări, cele mai expuse împreună cu Spania la sosirea migranţilor, pledează de ani de zile în favoarea unui sistem de transfer obligatoriu.
ONG-urile, principalele ținte
Cei patru miniştri denunţă ideea ca "ţările de primă intrare să poate fi numai ele puncte de debarcare europene posibile pentru imigranţii ilegali" şi arată cu degetul spre ONG-urile umanitare ale căror "nave private acţionează în autonomie totală în raport cu autorităţile statelor competente".
Ei cer ca fiecare stat care îi acordă pavilionul său unei nave umanitare "să exercite efectiv jurisdicţia şi controlul" acesteia din urmă.
Nave sub pavilion francez, norvegian sau german acostează cu regularitate în Italia, spre marea nemulţumire a autorităţilor din peninsulă care solicită, fără succes, ca statele al căror pavilion îl poartă navele să-i preia pe migranţi.
În aşteptarea unui nou acord privind gestionarea migranţilor "care să fie eficient, echitabil şi permanent", cei patru miniştri consideră "urgentă şi necesară o discuţie serioasă privind cum pot fi coordonate mai bine aceste operaţiuni în Mediterana" pentru a garanta că navele ONG-urilor respectă regulile şi statele sub pavilionul cărora navighează "îşi asumă responsabilităţile în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale".
"Cerem Comisiei Europene şi preşedinţiei să adopte măsurile necesare pentru a lansa o astfel de discuţie", conchide comunicatul, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
