A scăzut de asemenea participarea la proteste, la circa 22.300 de manifestanţi, faţă de aproximativ 33.700 sâmbăta trecută (conform estimărilor guvernului). Acesta poate fi un motiv de satisfacţie pentru preşedintele Emmanuel Macron, care a încheiat săptămâna aceasta cele două luni de ''mare dezbatere'' naţională prin care a dorit să tempereze manifestanţii, deşi numeroase ''veste galbene'' şi o parte a clasei politice consideră iniţiativa sa ca fiind mai degrabă o ''mascaradă''.
Premierul Edouard Philippe este aşteptat să prezinte luni concluziile ''marii dezbateri'' naţionale, pe baza cărora cărora Macron a promis că va veni cu propuneri mai târziu în cursul acestei luni.
Deşi protestele au fost în mare parte paşnice, până la sfârşitul zilei de sâmbătă poliţia a operat 43 de arestări la Paris. Autorităţile au împiedicat şi de această dată manifestaţiile pe Champs Elysee, după ce acest bulevard a fost vandalizat în timpul demonstraţiilor din 16 martie.
Începute pe 17 noiembrie ca un protest împotriva creşterii taxelor la combustibil, manifestaţiile s-au transformat într-o contestare a liderului de la Elysee şi au fost marcate de arestări masive - unele cu caracter preventiv -, acte de vandalism şi intervenţii ale forţelor de ordine folosind gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi lansatoare de gloanţe de cauciuc ''flash-ball'' (LBD), acestea din urmă provocând unor demonstranţi răni oculare grave. Numeroşi protestatari au fost judecaţi în regim de urgenţă, numai după violenţele din 16 martie 23 dintre ei fiind condamnaţi la închisoare cu executare.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
