În Lazio, 744 de mii de lucrători din 1,6 milioane primesc mai puțin de 15 mii de euro pe an. Dintre cei sub 35 de ani, chiar și 62 % se află sub acest prag. Acestea sunt cifrele care reies dintr-un studiu realizat de CGIL pe baza datelor Institutului Național de Statistică, referitoare la angajații din sectorul privat non-agricol, adică fără a lua în calcul angajații publici, lucrătorii agricoli, lucrătorii casnici, colaboratorii și lucrătorii independenți.
Cei cu salarii anuale sub 15.000 de euro sunt 54% femei și 39% bărbați. În plus, 42% dintre aceștia sunt lucrători care au un contract pe perioadă determinată.
Pe măsură ce salariile cresc, ponderea lucrătorilor scade, de la 16% în rândul celor care câștigă între 15.000 și 25.000 de euro pe an la 3% în cazul celor cu salarii de peste 35.000 de euro. Principalele cauze ale salariilor mici, se arată în studiu, sunt contractele precare, timpul parțial involuntar și salariile mici.
"Munca precară se numără printre principalele urgențe care trebuie combătute la Roma și în Lazio"
În ciuda faptului că femeile au un procentaj mai mare de contracte permanente, ele câștigă mai puțin de 15 000 de euro, în special din cauza muncii cu timp parțial, care afectează trei din patru femei.
Sectoarele cu cei mai mulți lucrători care câștigă sub 15 mii de euro sunt: cazare și alimentație publică - 85%; arte, sport și divertisment - 64%, educație - 57%, precum și asistență medicală privată, asistență socială și comerț - 43%, scrie fanpage.it.
"Aceste cifre evidențiază modul în care munca precară se numără printre principalele urgențe care trebuie combătute la Roma și în Lazio. Avem nevoie de mai multe controale, de intervenții de reglementare pentru a elimina munca nedeclarată și inegalitatea salarială. Instituțiile naționale, municipale și regionale trebuie să se angajeze să monitorizeze achizițiile publice și să sporească intervențiile strategice, deoarece consecințele precarității muncii și ale salariilor mici îi împing pe oameni să renunțe la unele drepturi fundamentale, cum ar fi asistența medicală, să economisească chiar și la alimente, în detrimentul calității produselor pe care le cumpără, și să renunțe la activități recreative și de petrecere a timpului liber", explică șeful CGIL.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
