Foarte impresionați de stilurile arhitecturale ale clădirilor, cei doi parizieni au recunoscut că Bucureștiul seamănă izbitor, din multe puncte de vedere, cu Parisul, dar noi nu avem locurile de distracții de care se bucură vizitatorii lor. Clădirea Guvernului li s-a părut rece și prea sobră. Chiar nu se așteptau ca în apropierea acestui colos gri să găsească viață viu colorată și chiar o sărbătoare câmpenească, în inima orașului. Dar i-am condus în spatele superbei clădiri care găzduiește Muzeul Țăranului Român, unde au pătruns într-o altă dimensiune a lumii: în zi de sărbătoare, duminică, muzeul era asaltat de vizitatori dornici să se bucure de târgul tradițional care deja a devenit atracție pentru turiști.
Târgul tradițional de la sfârșit de săptămână
Chiar dacă expozițiile permanente ale muzeului încă nu au fost reinstalate în interior, după ce s-au făcut lucrări de reabilitare a clădirii istorice, evenimentele de aici atrag sute de oameni, mai ales dacă vremea frumoasă este prielnică pentru a petrece weekendul în aer liber. Michel și François au fost foarte încântați de uneltele tradiționale aduse de meșteșugari, de cămeșile tradiționale românești și de oalele de pământ, dar și mai încântați au fost de mâncarea cu specific românesc, pentru că ne-am oprit și la restaurantul din incinta muzeului, unde au gustat pentru prima oară cârnații tradiționali Virșli și sarmale cu mămăliguță.
Culori calde de toamnă și mâncare tradițională
Îmbinarea dintre vechi și nou, dintre clădirea de patrimoniu și târgul tradițional de duminică, unde toată lumea gustă din atmosfera de sărbătoare, la care se adaugă mâncărurile cu specific românesc i-au făcut pe cei doi parizieni să exclame că se simt chiar mai bine decât acasă, unde ar fi mâncat la prânz la unul dintre restaurantele de lux, alegând locurile dinspre stradă, într-o duminică la fel de caldă de toamnă, însă n-ar fi simțit gustul târgului plin de viață și nu s-ar fi bucurat de o asemenea comunitate strânsă în jurul tradițiilor românești. Nici nu se așteptau să găsească o adevărată sărbătoare câmpenească atât de aproape de sediul Guvernului, în curtea unui muzeu.
Placa comemorativă cu Regele Carol I aflată la intrarea în Muzeul Țăranului Român Foto: Crișan Andreescu
Muzeul Național al Țăranului Român este renumit, de peste zece ani, pentru evenimentele care se organizează aici, fie de către cei care administrează instituția, fie de cei care au închiriat spații din incinta muzeului. Concerte, proiecții de film, târguri tradițioale și multe alte concepte au atras la MȚR un public propriu, o comunitate culturală din Capitală, iar turiștii sunt surprinși, de fiecare dată când ajung aici, de noutatea lucrurilor vechi și de tradiționalismul celor moderne, într-o îmbinare demnă de apropierea cu ceea ce înseamnă o expoziție interactivă.
Târgurile de produse tradiționale se organizează la fiecare sfârșit de săptămână, iar administrația muzeului organizează și târguri speciale, cu diverse ocazii, în luna noiembrie fiind un astfel de eveniment de ziua Sfinților Mihail și Gavril, iar în decembrie urmând să fie organizată o mare sărbătoare de Sfântul Nicolae. În incinta muzeului funcționează și un cinematograf care deja este pe lista preferințelor unui public elevat. Acest tip de evenimente s-au lansat aici cu peste un deceniu în urmă, la început fiind pionieratul unor oameni cu viziune, care au dorit să creeze o comunitate culturală specială pentru conceptul de expoziție interactivă pe care s-a bazat Muzeul Țăranului Român. Sociologul și antropologul cultural Vintilă Mihăilescu, fiind director al muzeului mai mulți ani, a pus bazele acestor concepte care îmbină vechiul cu noul, în armonia perfectă a ideii de expoziție interactivă. Apoi s-a creat deja o tradiție a locului, astfel încât muzeul a devenit una dintre principalele atracții ale Bucureștiului, fie și doar pentru mâncarea foarte bună de la restaurantul de aici.
Istoria zbuciumată a clădirii și a instituției
Muzeul Național al Țăranului Român este continuatorul Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială înființat la 13 iulie 1906. Clădirea care găzduiește astăzi muzeul a fost construită în perioada 1912-1941, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești. Din 1912 s-a numit Muzeul de Etnografie și Artă Națională, apoi Muzeul de Artă Națională, Muzeul de Artă Națională Carol I, din 1915, apoi Muzeul de Artă Populară al Republicii Populare Române și Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România. Din anul 1953, a găzduit Muzeul Lenin-Stalin, apoi, Muzeul Partidului. În 1978 s-a unit cu Muzeul Satului, devenind Muzeul de Artă Populară, iar de la 5 februarie 1990, în clădire a fost reinstalat vechiul muzeu înființat în 1906, sub numele „Muzeul Țăranului Român”.
Bisericuța din parcul Muzeului Țăranului Român Foto: Crișan Andreescu
Mi-a făcut plăcere să le povestesc celor doi parizieni despre clădirea muzeului, construită într-un superb stil neoromânesc. Elementele caracteristice pentru acest stil arhitectural definitoriu pentru o bună parte a României sunt tributare incintelor și decorațiunilor de tip monastic. De asemenea, specifice acestui stil sunt și zidăria aparentă din cărămidă roșie, arcadele, elementele traforate și foișorul care preia forma specifică a clopotnițelor vechilor mănăstiri.
Prietenii mei francezi, Michel și François, au fost surprinși să vadă aici, în spatele somptuasei clădiri înconjurate de oameni și scăldate în razele soarelui tomnatic, o biserică mică, de lemn, despre care au aflat că este, la rândul ei, un monument istoric din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în anul 1992. După o amiază plină de voie bună, cu mâncăruri tradiționale românești, parizienilor li s-a deschis apetitul pentru mai multă aventură în Micul Paris.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
