Copiii suedezi care s-au întors la școală au avut parte de o surpriză: în locul tabletelor și dispozitivelor digitale introduse în anii trecuți în credința că vor îmbunătăți învățarea, au găsit cărți de hârtie, caiete, foi și pixuri pe care le foloseau părinții lor. Această schimbare majoră vine în urma unui declin alarmant în abilitățile de lectură ale elevilor suedezi și a unei creșteri a preocupărilor legate de impactul tehnologiei asupra procesului de învățare.
"Elevii suedezi au nevoie de mai multe manuale și mai puține calculatoare", a anunțat noul ministru al educației, Carlotta 'Lotta' Edholm în martie.
Tehnologia a scăzut semnificativ abilitățile de lectură ale elevilor
Această schimbare drastică a politicii educaționale vine în urma unui sondaj internațional, Progress in International Reading Literacy Study (PIRLS), care a arătat o scădere semnificativă a abilităților de lectură ale elevilor suedezi de clasa a patra în ultimii ani. PIRLS examinează școlarii în etapa în care trec de la "a învăța să citească" la "a citi pentru a învăța" și măsoară, de fapt, capacitatea lor de a folosi lectura pentru a învăța noi cunoștințe.
Declinul a fost atribuit de mai mulți experți tocmai utilizării excesive a instrumentelor digitale care lasă din ce în ce mai puțin timp pentru reflecție și pentru nevoia de a-și însuși cunoștințele într-un ritm mai lent pe care o presupune acest proces mental.
Cu toate acestea, Suedia rămâne într-o poziție excelentă în clasamentul mondial al abilităților de lectură, ocupând locul șapte alături de Taiwan, după Singapore, care conduce clasamentul cu 587 de puncte. Țări precum Hong Kong, Federația Rusă, Anglia, Finlanda și Polonia se află în fruntea acestui clasament. Italia (537) este puțin mai în urmă, dar înaintea Germaniei, Franței, Austriei și Portugaliei.
Noile reguli impuse
Edholm a declarat că dorește să pună capăt tuturor formelor de predare digitală pentru copiii sub șase ani, pentru a nu le afecta capacitatea de învățare. În opinia sa, tabletele din grădinițe au dus la un declin puternic al competențelor de bază, inclusiv din partea profesorilor, care adesea încredințează în principal calculatoarelor rolul didactic pe care ar trebui să îl joace.
Decizia guvernului nu a fost, evident, pe placul tuturor, și se teme că copiii vor găsi în școală un mediu plictisitor și demodat, care nu corespunde realității lumii din jurul lor, care este mai dinamică și mai distractivă.
De asemenea, s-a crezut că scăderea capacității de citire se datorează pandemiei sau sosirii multor copii imigranți care încă nu vorbesc bine suedeza. Dar Lotta Edholm a răspuns criticilor citând o cercetare a Karolinska Institutet, una dintre cele mai importante universități de medicină din lume, cea care selectează în fiecare an laureatul Premiului Nobel:
"Există dovezi științifice clare că instrumentele digitale afectează mai degrabă decât îmbunătățesc învățarea elevilor. Credem că accentul ar trebui să revină pe dobândirea cunoștințelor prin intermediul manualelor tipărite și al competențelor profesorilor, mai degrabă decât pe dobândirea cunoștințelor în principal din surse digitale disponibile gratuit, a căror acuratețe nu este verificată".
UNESCO a lansat un apel pentru utilizarea adecvată a tehnologiei în educație
Aceeași preocupare a fost exprimată recent și de UNESCO, care a publicat în august un raport în care a lansat 'un apel urgent pentru utilizarea adecvată a tehnologiei în educație'.
Deși toate țările ar trebui să accelereze conexiunile la internet în școli, se arată în raport, dispozitivele digitale nu ar trebui niciodată să înlocuiască educația de calitate condusă de profesori.
Prin urmare, Eldhom continuă: „În timp ce guvernele din restul Europei alocă fonduri pentru a avea mai multe computere în școli, guvernul suedez a decis să cheltuiască 500 de milioane de coroane (ceea ce corespunde la 42 de milioane de euro) pe an pentru a readuce cărțile în sălile de clasă și a reveni la înțelegerea a ceea ce este scris acolo.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
