"PNRR este gândit aşa încât să rezolve nevoi istorice ale României, precum infrastructura, dar şi să ţină pasul cu revoluţiile economice ale viitorului, cele demarate de Uniunea Europeană. Cu PNRR înscriem România în aceste revoluţii, precum Revoluţia verde, cea digitală, cea a hidrogenului sau revoluţia microelectronicii produse în UE. Sunt mândru să spun că vom fi parte a acestor revoluţii", a precizat Cristian Ghinea, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România.
Potrivit Ministerului, localităţile din România, inclusiv municipiile, vor avea numeroase oportunităţi de finanţare prin cele două mari categorii de programe cu fonduri europene care încep în acest an: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Programele Operaţionale 2021 - 2027.
Astfel, din perspectiva autorităţilor locale, inclusiv a municipiilor, vor exista Fondul local verde şi digital (dedicat Unităţilor Administrativ Teritoriale - UAT) şi Fondul pentru Valul Renovării, pentru care pot fi deja pregătite proiecte.
Fondul pentru UAT din PNRR
"Fondul pentru UAT e ideea noastră, pentru care am muncit serios în negocierile cu Comisia. Nu mai are nicio altă ţară ceva similar. Pot spune că abia acum, în această vizită la Bruxelles am garanţia că insistenţa noastră politică a dat roade: vestea bună este că Fondul nu mai este pe lista de probleme, e pe lista de lucruri acceptate", a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Cea mai mare parte a investiţiilor din Fondul local verde şi digital, cu sumă totală de 2,12 miliarde euro, va merge către proiecte de mobilitate urbană, urmate de alte câteva tipuri de proiecte: mobilitatea urbană verde - schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public; infrastructură inteligentă pentru transportul public (sisteme de management tehnologice; sistemele de bilete - "e-bilete" sau "e-ticketing"; staţii de monitorizare a calităţii aerului).
De asemenea, se are în vedere construirea de locuinţe pentru tineri/locuinţe sociale/locuinţe de necesitate/locuinţe pentru specialişti din sănătate şi învăţământ, investiţii în staţii de încărcare pentru vehiculele electrice (ţinta: 13.000 staţii), asigurarea infrastructurii pentru biciclete şi alte vehicule electrice uşoare şi realizarea pistelor de biciclete (3.000 de km până în 2026).
Tot în PNRR mai există Fondul pentru Valul Renovării, care are un buget propus de 2,2 miliarde euro. Acesta va include: intervenţii asupra clădirilor rezidenţiale multifamiliale (blocuri de locuinţe), circa 1 miliard de euro, intervenţii asupra clădirilor publice ale autorităţilor sau instituţiilor publice centrale şi locale din domeniile administraţie publică, justiţie, cultură, sănătate, ordine publică şi securitate naţională - 1,17 miliarde euro.
Potrivit sursei citate, alte investiţii din cadrul PNRR destinate unor servicii publice locale se mai regăsesc în componentele de educaţie, sănătate, infrastructura de apă, social, păduri.
Totodată, la MIPE se află în plin proces de elaborare viitoarele Programe Operaţionale 2021-2027.
"Am convenit în cadrul vizitei la Bruxelles ca începând din septembrie să trimitem la Comisia Europeană cele mai mature programe, urmând ca în primăvară cel târziu să fie aprobate pentru a le putea demara. Susţin regionalizarea fondurilor europene şi crearea Autorităţilor de Management la nivel regional, vom avea opt programe regionale distincte şi chiar sper ca fondurile europene să fie un precedent pentru o regionalizare adevărată a României", a mai spus Ghinea.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a participat la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), la invitaţia preşedintelui AMR, Emil Boc, alături de Prim-ministrul Florin Cîţu şi ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
