În noaptea de 20 octombrie 2020, bărbați cu cagule au luat cu asalt o mică barcă de pescuit în apropierea insulei grecești Creta. Ambarcațiunea plecase din Turcia cu o zi înainte și se îndrepta spre Italia, dar o furtună a forțat-o să se apropie de coasta grecească în pericol de naufragiu. Imediat ce au urcat la bord, agresorii i-au bătut pe unii dintre cei 190 de bărbați și femei aflați la bord. Majoritatea erau sirieni, însoțiți de câțiva irakieni, câțiva afgani și patru femei somaleze. Erau mai mult de 20 de copii. Aceștia căutau azil în Uniunea Europeană.
Fedaa A., unul dintre ocupanții vasului, își amintește această noapte de teroare. Relatarea sa face parte dintr-o plângere depusă de mai multe victime la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva Greciei pentru presupusa returnare la cald a refugiaților (expulzare ilegală fără garanții) care încearcă să ajungă în UE, rele tratamente și abandon în largul mării. Atena, potrivit documentației la care a avut acces EL PAÍS, respinge acuzațiile. La rândul său, Agenția Europeană de Frontieră (Frontex), căreia reclamanții i-au cerut informații, a refuzat să dezvăluie ceea ce știe despre acest incident.
Polițiștii de frontieră greci, acuzați că se comportă inuman
"Eu sunt o persoană legală, nu fac rău nimănui. Nu pot să înțeleg cum am fost bătut într-un mod atât de brutal", spune Fedaa A, o avocat de 38 de ani. "Nu am opus rezistență, eram speriați. Ne-au bătut cu bâte și aveau arme. Au vrut să ne terorizeze", adaugă el despre grupul care a luat cu asalt vasul, bărbați neidentificați, dar care ar fi fost însoțiți de gărzile de coastă grecești, potrivit reclamanților.
Fedaa A. și soția sa, farmacistă, își vânduseră casa pentru a plăti călătoria, cu care intenționa să ajungă în UE, să obțină azil și să solicite reîntregirea familiei. Bărbații cu cagule le-au furat și toți banii, spune el. Un alt pasager a fost lovit la încheietura mâinii și la trei degete, iar un pasager vorbitor de limba engleză a fost nevoit să traducă un avertisment adresat grupului: "Dacă nu cooperați, vă vom face același lucru".
Alături de acești bărbați se aflau și alții care purtau uniforme ale pazei de coastă grecești, potrivit relatării bărbatului. Ambarcațiunile de patrulare pe care s-au urcat aveau și ele sigla pazei de coastă. Le-a luat câteva ore pentru a parcurge mai mult de 300 de kilometri până la un punct situat între insulele grecești Rodos și Symi, adiacent apelor teritoriale turcești. Apoi au folosit plute de salvare pentru a-i lăsa în derivă.
"Ne-au bătut și ne-au aruncat în plute gonflabile ca și cum eram gunoaie"
"Ne-au aruncat pe toți, bărbați, femei și copii, în plutele gonflabile ca și cum ar fi aruncat gunoaie", își amintește Fedaa A. Una dintre persoanele care călătoreau cu el a reușit să își ascundă telefonul și a sunat ore întregi la numărul de urgență 112. "Am crezut că o să murim până când o voce în limba turcă ne-a răspuns", spune el. Aceștia și-au trimis locația și au fost salvați de paza de coastă turcă.
Fedaa A., împreună cu alți 10 pasageri din acea călătorie a dat Grecia în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acesta este unul dintre zecile de procese care au fost intentate împotriva Republicii Elene pentru returnări la cald sau expulzări colective, care au afectat și Frontex pentru că nu ar fi acționat ca răspuns la aceste incidente.
Expulzarea din Grecia l-a împiedicat pe Fedaa A. să ceară azil în UE. După ce a fost ruinat în această tentativă, el este nevoit să continue să trăiască într-o zonă din Siria unde războiul nu s-a încheiat. În ciuda acestui fapt, avocatul nu-și pierde speranța că se va face dreptate. "Respect legile europene și oamenii din Europa, dar cred că Europa trebuie să își schimbe sistemul de azil, deoarece este ca o cursă cu obstacole de tipul "totul sau nimic". Am pierdut 15.000 de euro și aproape am murit", spune el, adăugând: "Grecia a pus capăt viselor mele și ale copiilor mei".
"Grecia a pus capăt viselor mele și ale copiilor mei"
Guvernul grec neagă toate aceste lucruri în observațiile scrise prezentate la Strasbourg ca răspuns la plângerile depuse. Aceasta susține că acțiunile poliției și ale pazei de coastă respectă întotdeauna dreptul internațional și, în măsura în care afirmațiile descriu un comportament ilegal, acestea sunt "neverosimile".
Agenția pentru frontierele externe a UE este în centrul unor anchete privind pasivitatea sau ascunderea migranților returnați în Mediterana. "Întrucât este o procedură judiciară în curs de desfășurare, nu putem comenta", a declarat un purtător de cuvânt al Frontex pentru EL PAÍS.
Un raport al Agenției Europene de Luptă Antifraudă (OLAF), publicat în octombrie anul trecut, a constatat nereguli grave în gestionarea Frontex și susține că înalți funcționari ai agenției erau la curent cu practicile ilegale și neregulamentare ale angajaților săi și ale unor state membre - precum Grecia - pentru a împiedica intrarea migranților în mod ilegal. OLAF evidențiază mai multe de cazuri în care poliția de frontieră greacă a expulzat în mod violent bărci cu zeci de migranți la bord în apele turcești și i-a "abandonat" în voia sorții, totul sub ochii agenților Frontex. Agenția va fi condusă începând din această lună de olandezul Hans Leijtens, care, în fața Parlamentului European, și-a subliniat îngrijorarea cu privire la legalitatea operațiunilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
