În contextul unui deficit cronic de resurse pentru apărare și a nevoii de echilibru între cheltuielile militare și politicile sociale, ideea unei astfel de bănci câștigă teren. Comisia Europeană a estimat că pentru a consolida securitatea UE în fața pericolului rusesc este nevoie de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorul deceniu. În acest sens, Sikorski a argumentat că o bancă specializată în reînarmare ar putea furniza soluții mai eficiente decât alte opțiuni discutate, precum majorarea contribuțiilor naționale la bugetul UE, redirecționarea unor fonduri europene existente către sectorul militar sau chiar emiterea de datorie comună.
„Există o idee nouă, care îmi place, o bancă pentru reînarmare”, a afirmat Sikorski în cadrul unei conferințe de presă, subliniind că acest concept a fost inițiat luna trecută împreună cu fostul ministru britanic al Apărării, generalul Nick Carter, Guy de Selliers, fost membru al Comitetului Executiv al BERD, și Edward Lucas, expert la Centrul de Analiză a Politicii Europene din Washington.
Propunerea acestora vizează nu doar statele UE, ci și o deschidere către aliați din afara blocului comunitar, precum SUA, Regatul Unit, Norvegia sau Japonia. În plus, un astfel de mecanism ar putea permite statelor membre ale UE care au statut neutru – Austria, Irlanda, Malta și Cipru – să rămână în afara unei implicări directe în finanțarea Apărării, oferind în același timp o metodă de evitare a veto-ului Ungariei, care s-a opus în repetate rânduri ajutorului militar european destinat Ucrainei.
„Avantajul suplimentar ar fi că (banca) ar putea fi deschisă nu doar statelor membre ale UE, ci și altor țări cu gândire similară asupra Apărării și amenințării ruse”, a explicat Sikorski, accentuând importanța unui front unit în fața Moscovei.
Mecanismul de finanțare: un model inspirat din strategiile băncilor internaționale
Conform planului prezentat, banca de reînarmare ar urma să fie capitalizată prin contribuțiile țărilor participante, cu un buget inițial estimat la 100 de miliarde de euro. Din această sumă, doar aproximativ 10% ar urma să fie plătit imediat, în timp ce restul s-ar baza pe împrumuturi contractate pe piețele de capital, urmând ca rambursarea acestora să fie garantată de statele implicate. Acest model, asemănător celui utilizat de Banca Europeană pentru Investiții, ar permite atragerea de resurse semnificative fără a pune o presiune fiscală imediată asupra guvernelor europene.
Polonia, care deja investește peste 4% din PIB în Apărare – un procent de două ori mai mare decât angajamentul minim de 2% stabilit în cadrul NATO – vede această bancă drept un instrument crucial pentru a determina și alte state să-și majoreze cheltuielile militare. Cu toate acestea, nu toate țările UE împărtășesc această viziune, multe guverne europene fiind reticente în fața unei creșteri accelerate a bugetelor de apărare.
Presiuni suplimentare din partea Washingtonului
Un alt factor care alimentează această dezbatere este poziția administrației de la Washington. Noul președinte al SUA, Donald Trump, a exercitat presiuni asupra aliaților europeni pentru a-și majora semnificativ bugetele pentru Apărare, cerându-le să atingă un nivel de 5% din PIB. Această propunere a fost primită favorabil de Polonia și de statele baltice, care percep Rusia drept o amenințare existențială, dar este considerată nerealistă de multe guverne din Europa de Vest, unde prioritățile economice și sociale sunt diferite.
Profitând de președinția rotativă a Consiliului UE, Polonia a intensificat eforturile pentru a aduce în prim-plan discuțiile privind consolidarea securității europene și creșterea cheltuielilor militare. Această inițiativă se aliniază și cu agenda NATO, care încearcă să își adapteze strategia în fața noii realități geopolitice.
Obstacole și provocări
În ciuda avantajelor pe care le-ar putea aduce o bancă de reînarmare, implementarea unui astfel de mecanism se lovește de mai multe obstacole. Pe de o parte, există dezacorduri între statele membre cu privire la modalitatea de finanțare și la impactul asupra datoriilor publice. Pe de altă parte, țările mai puțin preocupate de o amenințare directă din partea Rusiei – cum ar fi Franța, Italia sau Spania – ar putea să nu considere prioritară o astfel de inițiativă.
Un alt impediment este reprezentat de Ungaria, care s-a opus în repetate rânduri ajutorului militar pentru Ucraina și ar putea bloca deciziile legate de înființarea acestei bănci. Totodată, există întrebări privind viabilitatea economică a unei astfel de instituții, având în vedere că dependența de împrumuturi pe piețele de capital ar putea crește vulnerabilitatea financiară a statelor implicate.
În concluzie, ideea unei bănci de reînarmare propusă de Polonia și susținută de aliați din afara UE ar putea reprezenta o soluție inovatoare pentru consolidarea securității europene. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă statele membre vor reuși să ajungă la un consens în privința unei astfel de inițiative, într-un moment în care unitatea europeană este mai importantă ca oricând în fața amenințărilor externe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
