În urma decesului soțului său, mama lui Vincenzo a ales să se mute în vila familiei din Marina di Massa, preferând autenticitatea locului în defavoarea Florenței. Deși inițial nu avea nevoie de ajutor, Vincenzo a decis să angajeze o îngrijitoare pentru a-i oferi un sprijin constant. După o căutare atentă, a găsit o doamnă româncă, sensibilă și inteligentă, care a reușit să câștige încrederea mamei sale.
Timp de câțiva ani, totul a mers bine, până când îngrijitoarea a trebuit să se întoarcă în România din motive familiale. În același timp, mama lui Vincenzo a suferit o fractură de femur, iar în graba de a găsi un înlocuitor, Vincenzo a angajat o altă româncă, mai aspră și grăbită. În ciuda aparențelor, Vincenzo a ales să-i dea o șansă, dar curând s-a dovedit că noua îngrijitoare avea intenții malefice.
După ce a câștigat încrederea bătrânei, românca a reușit să-i obțină codul PIN al cardului bancar și a golit contul acesteia. Adevărul a ieșit la iveală când hoața a fugit, iar mama lui Vincenzo a mărturisit că a suportat umilințe și răutăți de teamă să nu fie pedepsită.
Petru, românul „înger păzitor” al familiei
În fața acestei situații dezastruoase, Vincenzo a trebuit să găsească rapid o soluție. În scenă a apărut Petru, un alt român, cunoscut al îngrijitoarei fugare, care s-a oferit să preia rolul de îngrijitor, conform presei italiene. După o scurtă ezitare, mama lui Vincenzo a acceptat să-i dea o șansă. Petru a intrat în casa lor și, spre surprinderea lui Vincenzo, relația dintre el și mama sa a devenit una plină de respect și afecțiune.
În timp, Vincenzo a început să observe că mama sa vorbea despre Petru cu aceeași căldură și apreciere cu care își amintea de tatăl său.
"Este drăguț", spunea ea. Și într-o zi, i-a spus fiului său cu lacrimi în ochi: "Singura persoană care a avut atâta atenție pentru mine a fost tatăl meu când eram copil". Vincenzo a fost profund mișcat și recunoscător pentru această alinare târzie.
După doi ani, mama lui a murit liniștită, iar la înmormântare, Petru a venit cu ochii înroșiți de lacrimi. Vincenzo l-a văzut apropiindu-se de sicriu, iar după ceremonia de la cimitir, s-au salutat cu o jumătate de îmbrățișare.
"Mulțumesc", a spus Vincenzo, simțind că românul a fost mai mult decât un îngrijitor pentru mama sa.
Câteva săptămâni mai târziu, Vincenzo a găsit mormântul mamei acoperit cu pietre rotunde, aduse de la plaja din Marina di Massa. Știa că doar Petru ar fi putut face acest gest, și din acel moment l-a numit "Petru cel mare", recunoscându-i pentru totdeauna devotamentul și grija.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
