Iată traducerea articolului din "Magyar Nemzet":
Ministrul român de justiţie Tudorel Toader o acuzase încă în 2018 pe Laura Codruţa Kövesi şi instituţia pe care o conducea, DNA, că îşi îndeplineşte îndatoririle depăşindu-şi cu mult atribuţiile şi nu respectă sfera de influenţă a Parlamentului. La vremea respectivă ministrul de justiţie a trimis reprezentanţilor media un raport de 36 de pagini care prezenta în detaliu excesele şi ilegalităţile comise de instituţia condusă de Kövesi. Toader a cerut preşedintelui să o revoce din funcţie pe procurorul şef al DNA.
Despre Kövesi s-a văzut încă din perioada activităţii sale ca procuror că, asemenea instituţiilor UE, îşi îndeplinea atribuţiile în interesul îndeplinirii obiectivelor celui mai important comitent, trecând şi peste regulile juridice în vigoare şi regulile fundamentale ale democraţiei.
Atacul cotinuă
Sub direcţia lui Kövesi, DNA a colaborat ilegal cu renumitul serviciu secret comunist succesor al Securităţii, Serviciul Român de Informaţii. Ocolind Comisia parlamentară de control al serviciilor secrete, DNA a intrat ilegal în posesia interceptărilor SRI despre politicieni, de care s-a folosit ulterior la procesele din tribunale, tot în mod ilegal. În opinia preşedintelui comisiei parlamentare respective, SRI a abuzat de posibilităţile oferite de legea securităţii naţionale, respectiv de posibilitatea unor urmăriri şi interceptări. Între anii 2005-2016 au fost audiate şase milioane de persoane.
Kövesi a condus DNA timp de cinci ani, dar în iulie 2018, dând curs deciziei CCR, preşedintele Klaus Iohannis a revocat-o din funcţie. Numele său figurează în prezent în 18 dosare penale.
La începutul lunii martie din acest an, Parlamentul European a ales-o dintre cei trei candidaţi rămaşi în cursa pentru funcţia de procuror şef la Parchetul UE pe Kövesi drept candidat oficial. Drept răspuns la această opţiune, deputatul PSD Cătălin Rădulescu l-a acuzat pe Frans Timmermans că în interesul numirii lui Kövesi în funcţia de procuror şef european acesta se amestecă în problemele interne ale României şi exercită presiuni asupra Parchetului General din România. Politicianul a precizat că nu este pentru prima oară când Timmermans se amestecă în problemele interne ale României, deoarece la fel a procedat şi în cazul Ungariei, Poloniei şi Cehiei. Între fosta şefă a DNA şi Timmermans există o relaţie personală excelentă. De altfel autorităţile române au demarat o procedură împotriva lui Timmermans, deoarece principalul candidat al socialiştilor europeni a falsificat raportul privind reforma justiţiei române, întocmit de către Comisie în 2018.
În interesul nominalizării lui Kövesi în funcţia de procuror şef european deputatul Guy Verhofstadt din Parlamentul European a adresat o scrisoare preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, cerându-i să exercite presiuni asupra guvernului român. Prin acest gest Verhofstadt l-a somat practic pe preşedintele Parlamentului European să oblige guvernul român să nu se amestece în justiţie, iar procurorii români să înceteze adunarea dovezilor împotriva lui Kövesi. În luna februarie din acest an Gunther Krichbaum, preşedintele comisiei pentru probleme europene din cadrul camerei inferioare a legislativului german, i-a cerut ministrului român de justiţie la Bucureşti, în cadrul unei informări de presă, să susţină candidatura lui Kövesi la funcţia de procuror şef european, deoarece aceasta are şanse de a obţine această funcţie, dar oamenii ministrului împiedică acest lucru. Kövesi se bucură de susţinere şi din partea PPE. Toate acestea lasă să se înţeleagă că viitorul Parchet European ar urma să fie dirijat, respectiv care va fi atitudinea manifestată de către edificatorii Imperiului UE faţă de statul de drept din statele membre.
Potrivit celei mai recente situaţii întocmite de Transparency International, România încă mai este una din ţările cele mai corupte din UE: nu s-a ameliorat percepţia situaţiei corupţiei din România faţă de situaţia menţionată în raportul din 2018 întocmit de către organizaţia civilă despre corupţie pe baza întrebărilor puse unor reprezentanţi ai sferei civile şi experţi consideraţi independenţi din 180 de ţări ale lumii. Drept urmare, dintre cele 28 de ţări membre UE, România se află printre ultimele – pe locul 25.
Este de neînţeles insistenţa din partea Parlamentului European şi a unor demnitari şi politicieni UE în a desemna în fruntea noului Parchet European pe fostul procuror şef demis al DNA dintr-una din ţările cele mai corupte, în pofida acuzării acesteia de către Transparency International de comiterea unor infracţiuni.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
