Călin Georgescu, un independent puțin cunoscut, a obținut 22,95% din voturi, devansându-l pe premierul de stânga Marcel Ciolacu, care a acumulat 19,15%. Elena Lasconi, reprezentanta Uniunii Salvați România (USR), a obținut 19,17%, iar George Simion, liderul AUR, a înregistrat 13,86%.
Rezultatele bazate pe numărarea a 99,97% din voturi, indică un al doilea tur de scrutin programat pe 8 decembrie, între Georgescu și Lasconi.
Călin Georgescu: un populist cu un discurs controversat
The Guardian scrie că „Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a șocat scena politică cu ascensiunea sa rapidă”.
„Un pro-Putin, anti-UE și anti-NATO și mai mult un „TikToker pune stăpânire pe alegerile din România”, scrie și 20minutos din Spania.
Fost reprezentant în comitetul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, el și-a construit campania pe un discurs populist, incluzând sprijinirea fermierilor români, reducerea importurilor și creșterea producției interne de energie.
Cu toate acestea, pozițiile sale față de NATO au atras critici dure. Georgescu a calificat scutul antirachetă balistic de la Deveselu drept o „rușine a diplomației” și a susținut că Alianța Nord-Atlantică nu va proteja România în cazul unui conflict cu Rusia.
„Votul este o rugăciune pentru națiune”, a scris Georgescu pe rețelele sociale, subliniind intenția sa de a reprezenta „cei nedreptățiți” și „umiliți”.
Influențe externe și speculații privind amestecul Rusiei
Ascensiunea lui Georgescu a ridicat și întrebări legate de influența externă. Profesorul Sergiu Miscoiu de la Universitatea Babeș-Bolyai a subliniat că pozițiile anti-NATO ale lui Georgescu ar putea fi folosite de Rusia pentru a destabiliza regiunea.
„Pe baza poziției lui Georgescu față de Ucraina și a discrepanței dintre sondajele de opinie și rezultatul real, nu putem exclude (acest lucru)”, a declarat el.
România, o țară cu graniță de 650 de kilometri cu Ucraina, joacă un rol cheie în securitatea regională, oferind sprijin militar și logistic în contextul războiului din Ucraina.
Un viitor politic incert
Al doilea tur de scrutin va fi crucial pentru viitorul politic al României. Președintele ales va avea un mandat de cinci ani și atribuții majore în politica externă, securitatea națională și numirile judiciare. În paralel, alegerile parlamentare din 1 decembrie vor decide structura viitorului guvern.
România se află acum în fața unei confruntări simbolice între un populism extrem și o stângă tradițională, iar rezultatul ar putea remodela profund peisajul politic național.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
