Această poziție a fost exprimată în contextul preocupărilor legate de impactul economic și social al unei astfel de măsuri asupra Hondurasului, informează AFP.
"În fața unei atitudini ostile de expulzare în masă a cetățenilor noștri, ar trebui să reevaluăm politica noastră de cooperare cu Statele Unite, în special în ceea ce privește domeniul militar. De zeci de ani, acestea și-au menținut baze militare pe teritoriul nostru fără să plătească un ban", a declarat Castro în cadrul unei intervenții transmise de postul național de radioteleviziune. Președinta a subliniat că, în acest scenariu, "bazele militare și-ar pierde orice motiv de a mai exista în Honduras."
Istoria prezenței militare americane în Honduras
Baza militară Palmerola, situată în Comayagua, în centrul țării, reprezintă un punct cheie al prezenței americane în Honduras. Construită în anii 1980, în timpul Războiului Rece, aceasta a avut drept scop principal contracararea mișcărilor comuniste din America Centrală. De-a lungul decadelor, prezența americană a fost văzută ca un pilon al relațiilor bilaterale, dar amenințările recente riscă să tensioneze semnificativ aceste legături.
Președinta Castro a transmis, de asemenea, un mesaj de speranță către administrația lui Trump, subliniind importanța dialogului și a colaborării.
"Ne exprimăm speranța că noua administrație americană va fi deschisă la dialog, constructivă și amicală, evitând represaliile inutile împotriva migranților noștri, care, în general, contribuie semnificativ la economia americană", a declarat aceasta.
Impactul economic al migrației
Migrația reprezintă un pilon esențial al economiei Hondurasului. Potrivit datelor furnizate de ministrul adjunct de externe, Tony Garcia, aproximativ două milioane de hondurieni trăiesc în Statele Unite, majoritatea fără acte legale. Remitențele trimise de aceștia către familiile din Honduras contribuie cu peste 25% la produsul intern brut al țării.
Totuși, aproximativ 250.000 de hondurieni se află pe lista persoanelor care ar putea fi deportate din Statele Unite în 2025, ceea ce ar reprezenta o presiune uriașă asupra economiei și infrastructurii sociale din Honduras. "Nu suntem pregătiți să absorbim un număr atât de mare de oameni într-un timp atât de scurt", a avertizat oficialul.
Declarațiile președintei Castro vin într-un moment de incertitudine în relațiile dintre Honduras și Statele Unite. Decizia de a închide bazele militare americane ar reprezenta un gest de rupere semnificativă a relațiilor bilaterale tradiționale și ar putea avea repercusiuni majore, nu doar asupra securității regionale, ci și asupra stabilității economice a Hondurasului. De asemenea, o astfel de măsură ar putea stimula alte țări din regiune să își reevalueze poziția față de prezența militară americană.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
