"Voi ridica tema Schengen. (...) Este, o dată, foarte clar (...) că noi, românii, dorim să fim parte în spaţiul Schengen. Integrarea în spaţiul Schengen rămâne obiectiv strategic naţional şi rămâne obiectiv principal pentru mine, ca preşedinte al României, pentru perioada următoare. (...) Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează aşteptări legate de Consiliul de astăzi şi de mâine. Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuţii, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spaţiul Schengen, dar soluţii practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit", a declarat, miercuri, şeful statului.
El a afirmat că pentru atingerea acestui obiectiv trebuie rezolvate două probleme: atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit şefului statului, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie.
"Nu va exista un boicot la adresa Austriei"
"Orice altceva, după părerea mea, este exclus. Am auzit în ultimele zile nenumărate opinii, sfaturi şi aşa mai departe. Şi vreau să vă spun foarte clar: nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităţilor publice. Nu aşa se tratează astfel de probleme", a transmis Iohannis.
El a precizat şi că România nu va ataca veto-ul Austriei în dosarul privind aderarea României la Schengen la Curtea Europeană de Justiţie. Şeful statului a afirmat şi că nu crede că decuplarea României de Bulgaria în dosarul aderării la Schengen este o soluţie bună şi că o astfel de variantă ar "o soluţie de ultimă instanţă".
Preşedintele Iohannis a menţionat şi că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare.
El a arătat că nu este posibil ca în concluziile Consiliului European de joi să se regăsească o menţiune cu privire la aderarea României la Schengen, deoarece acestea se adoptă cu unanimitate.
"Vă rog să nu aveţi aşteptarea că astăzi sau mâine în Consiliu se hotărăşte ceva clar în ceea ce priveşte aderarea, însă pot să vă spun că, personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă în anul viitor, în 2023", a mai spus Iohannis, potrivit Agerpres.
Discuții cu oficialii europeni pe tema aderării României la Schengen
Şeful statului a precizat că va continua discuţiile cu mai mulţi oficiali străini pe tema Schengen.
"Vom avea preşedinţia suedeză a Consiliului UE şi deja am purtat câteva discuţii cu noul prim-ministru suedez şi voi continua. Chiar în zilele acestea voi avea o serie întreagă de discuţii pentru a vedea cum putem să abordăm cel mai bine aceste chestiuni, cum putem să abordăm Austria, Olanda, Bulgaria, cum putem să facem următorul pas. Fiindcă următorul pas trebuie să fie o reuşită. Nu-şi doreşte nimeni, nici noi, nici alţii să ajungem încă o dată într-un Consiliu JAI cu vot negativ. Aşa ceva nu se va mai întâmpla, fiindcă nu este bine să se întâmple de două ori astfel de abordări negative. Voi avea întâlniri cu preşedinta Comisiei, (...) voi avea o discuţie cu premierul ceh, care mai are câteva zile de preşedinţie şi cu siguranţă pot fi făcute câteva lucruri mai degrabă tehnice. Voi avea întâlniri cu premierul suedez şi vom începe discuţia şi cu austriecii. Nu putem şi nici nu trebuie să evităm astfel de discuţii. Până la urmă, soluţia trebuie să vină din întregul pachet", a indicat şeful statului.
Agenda reuniunii Consiliului European va include o discuţie privind războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, atât din perspectiva menţinerii şi consolidării sprijinului european pentru Ucraina pe toate palierele, cât şi din perspectiva angajării răspunderii Federaţiei Ruse. Continuarea sprijinului pentru Republica Moldova, grav afectată de situaţia actuală, va fi, de asemenea, abordată. Liderii europeni vor analiza şi stadiul demersurilor realizate în domeniul securităţii şi apărării, în vederea consolidării capacităţilor europene în acest domeniu.
O altă temă de discuţii o reprezintă progresele realizate în domeniul energiei, în direcţia trasată de Concluziile Consiliului European din luna octombrie a acestui an, precum şi modalităţile de consolidare a rezilienţei economiilor europene.
Pe agenda Consiliului European figurează şi o dezbatere strategică privind Vecinătatea Sudică a Uniunii Europene, precum şi o discuţie privind rezultatele Summitului UE - Balcanii de Vest de la Tirana şi cooperarea cu statele din această regiune, inclusiv pe dimensiunea migraţiei. Liderii europeni vor purta şi o discuţie strategică privind relaţiile Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, cu accent pe securitate şi cooperarea economică.
Efort diplomatic comun: Eurodeputații români condamnă în bloc Austria şi cer soluţii pentru deblocarea aderării
Oficialii români depun în aceste zile un efort diplomatic comun pentru a forța o soluție prin care aderarea României la Spațiul Schengen să fie deblocată. Astfel, marți seară a fost organizată pe această temă desfăşurată marţi seară în Parlamentul European, din care nu au lipsit însă contrele politice.
Cristian Terheş, care a vorbit într-o dezbatere organizată în Parlamentul European în numele grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), a calificat atitudinea Austriei, care a blocat aderarea României la Schengen, drept un act de corupţie politică flagrant. El a accentuat că ţara noastră are dreptul de a fi membră a Schengen şi i-a cerut Comisiei Europene să adopte toate deciziile necesare pentru a penaliza Austria, al cărei ''comportament imperialist este total inacceptabil''.
Dan Nica, din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), a mulţumit Comisiei Europene şi preşedinţiei cehe a Consiliului UE pentru eforturile depuse pentru a ajuta România.
"Din păcate, acest JAI a adus un moment ruşinos. O ţară condusă de un cancelar, în dispreţ faţă de regulile de conduită, a decis să ţină ostatică ţara mea, 20 de milioane de români în afara spaţiului Schengen. Răspunsul trebuie să fie unul european şi să răspundem celui care a avut o asftel de atitudine ruşinoasă", a subliniat Dan Nica.
Aderarea la Schengen, un obiectiv fundamental pentru România
Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European, a subliniat că aderarea României la Schengen este un obiectiv fundamental pentru România.
"Pentru a atinge acest obiectiv am făcut multe eforturi, am securizat frontiera României conform celor mai înalte standarde. Am reformat justiţia în aşa fel încât MCV să fie ridicat", a spus eurodeputatul PPE.
"Dezaprobăm poziţionarea Austriei, o considerăm nejustificată, este o nedreptate la adresa oamenilor. (...) Obiectivul nostru este să aderăm la spaţiul Schengen şi vom lucra cu toată lumea pentru a ne atinge acest obiectiv cât de curând", a mai pledat el.
Dacian Cioloş, din grupul Renew Europe, a subliniat că subiectul aderării trebuie să fie pe agenda Consiliului European din această săptămână.
"Nu poate fi considerat un subiect închis. Respingerea aderării României la Schengen a devenit o problemă europeană, pentru că nu are legătură cu vreun criteriu legal, ci cu politica internă şi politica de azil", a afirmat el.
"Aştept de la şefii de stat şi de guvern să găsească cât mai repede o soluţie la această problemă. În primul trimestru al anului viitor acest subiect trebuie închis", a solicitat fostul comisar european.
Rovana Plumb, vicepreşedintă a grupului S&D din PE, a afirmat că modul în care s-au comportat săptămâna trecută Austria şi ministrul său de interne este "un atac la proiectul european şi o desconsiderare a drepturilor românilor".
"Nu putem accepta să devenim captivi politicii unui stat membru. Nu vom suferi de sindromul Stockholm şi nu vom simpatiza cu cei care ne ţin captivi", a mai spus Rovana Plumb, care a solicitat la rândul ei ca această chestiune să fie discutată în Consiliul European.
"România şi Bulgaria au primit un veto "nedrept şi umilitor"
La rândul său, Vlad-Marius Botoş (Renew) a spus că în Consiliul JAI România şi Bulgaria au primit un veto "nedrept şi umilitor", deşi îndeplinesc criteriile de aderare de mai bine de zece ani.
"Această decizie, deşi pare nesemnificativă pentru mulţi cetăţeni europeni, pune în pericol fibra UE, alimentând extremismul", a mai afirmat Botoş, care i-a transmis şi un mesaj în germană cancelarului Karl Nehammer, care conţinea inclusiv afirmaţia că îşi va da seama de greşeala comisă în următoarele câteva zile.
Ramona Strugariu, din acelaşi grup politic, a spus la rândul ei că votul din JAI i-a umilit pe români, aruncând România la periferia Europei. Ea a pledat ca România să continue să-şi susţină cauza cu demnitate şi a avertizat că "niciunul dintre noi nu se va opri până când România nu va fi în Schegen".
Unul dintre cele mai dure discursuri le-a avut Rareş Bogdan (PPE), care a acuzat Austria că a dat un vot împotriva Europei şi pe cancelarul Nehammer că are o atitudine "iliberală pronunţată şi rasistă".
"Cancelarul Nehammer a decretat prin blocajul Schengen al doilea dictat de la Viena pentru români. Cer Comisiei şi Parlamentului să sesizeze Curtea de Justiţie a UE", a afirmat Bogdan în plenul PE.
Întrebat în timpul dezbaterii de colegul său de grup Eugen Tomac dacă guvernul României, care este condus de PNL, va sesiza CJUE în acest dosar, Rareş Bogdan a dat asigurări că acest lucru se va întâmpla.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
