De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinurile din 2009 şi 2014 însă, prezenţa diasporei la turul al doilea s-a dublat faţă de primul tur, conform Agerpres.
La alegerile prezidenţiale din 1992, la turul întâi s-au prezentat 43.882 de alegători, în timp ce la turul al doilea participarea a fost de 46.106 de alegători. S-au organizat 121 de secţii de votare în străinătate. Prezenţa la urne pe ţară a fost de 76,29% (12.496.430 alegători), în primul tur şi de 73,23% (12.153.810 cetăţeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente (AEP), alegeri.roaep.ro.
Prezenţa la vot a românilor din afara graniţelor a crescut la alegerile prezidenţiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358 de alegători, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezenţă de 84.957, la cele 176 de secţii din diaspora. La nivelul întregii ţări, s-au prezentat la urne 76,01% (13.088.388 cetăţeni) la primul tur şi 75,90% (13.078.883 cetăţeni) la al doilea tur, arată sursa citată.
Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora
Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul tur s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, o jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de vot în afara ţării. Participarea pe ţară a fost de 65,31% (11.559.458 alegători) în turul unu şi 57,50% (10.184.715 alegători) în al doilea tur.
În 2004, prezenţa diasporei la alegerile prezidenţiale a mai crescut uşor faţă de 2000. La secţiile de vot din străinătate (circumscripţia electorală nr. 43), s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secţii în străinătate. Situaţia voturilor pe ţară a fost de 58,51% (10.794.653) dintre alegătorii înscrişi în listele electorale la turul unu şi 55,21% (10.112.262 alegători) în al doilea tur.
La scrutinul din 2009, primul de după 1989, care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripţiei nr. 48. Astfel, la primul tur prezenţa a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secţii din afara ţării. Prezenţa la urne, pe ţară, la primul tur a fost de 54,37% (9.946.748 cetăţeni) şi de 58,02% (10.620.116 cetăţeni) la al doilea tur de scrutin, scrie sursa citată.
Cea mai ridicată prezenţă a diasporei la prezidenţiale după 1989
Cea mai ridicată prezenţă a diasporei la prezidenţiale după 1989 s-a înregistrat la alegerile din 2014, când în primul tur s-au prezentat 161.262 de alegători, iar la al doilea tur participarea a fost de 379.116, la cele 294 de secţii de votare. Prezenţa pe ţară a fost de 53,18% (9.723.232 cetăţeni) la primul tur şi de 64,11% (11.719.344 cetăţeni) la turul al doilea.
În ceea ce priveşte numărul de secţii de votare din străinătate la prezidenţiale, evoluţia este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secţii, în 1996 - 176 de secţii, în 2000 - 152 de secţii, în 2004 - 153 de secţii, în 2009 - 294 de secţii, în 2014 - 294 secţii. În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale din 2019, AEP a aprobat, la 20 octombrie, la propunerea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, un total de 835 de secţii de votare în străinătate, potrivit unui comunicat al AEP din aceeaşi zi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
