Pe lângă medicamentele împotriva cancerului, lista include, de asemenea, medicamente pentru boala Parkinson, insuficiență cardiacă, boli endocrine și metabolice, boli pulmonare cronice, angioedem ereditar și amiotrofie musculară spinală. Dintre cele 21 de medicamente, opt sunt destinate pacienților cu cancer.
Potrivit doctorului Marius Geantă, președintele Centrului de Inovare în Medicină InoMed, pe listă se află un medicament (Onasemnogen abeparvovec), pentru stadii progresive ale unei boli rare cu indicații în tratamentul amiotrofiei spinale. Molecula reprezintă prima terapie genică introdusă în România și este singura care va fi compensată de sistemul de asigurări de sănătate începând cu 1 februarie. Actul normativ mai prevede că un număr de 35 de pacienți eligibili pe an vor beneficia de acest tratament, costul terapiei pentru un pacient (cu o singură administrare pe viață) fiind de 10.038.719,61 lei.
Cele mai recente medicamente inovatoare
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, spune că actualizarea listei este un motiv de bucurie pentru bolnavii de cancer, mai ales că există diferențe mari în ceea ce privește accesul la terapii inovatoare între bolnavii de cancer de la noi și ceilalți. Europeni: "Din punctul meu de vedere și al pacienților români, decalajul dintre România și UE în ceea ce privește accesul la tratamente inovatoare pentru cancer este de 5-6 ani. Nu mă refer la toate medicamentele inovatoare împotriva cancerului, ci în general. Avem situații în care, în UE, medicamente care pot face diferența între viață și moarte sunt lichidate, în România nu sunt".
Conform statisticilor europene, accesul pacienților români la tratamente inovatoare și eficiente pentru bolile oncologice fără alternative terapeutice moderne este semnificativ mai redus decât în alte țări europene. Potrivit unui studiu anual al Federației Europene a Asociațiilor și Industriilor Farmaceutice (EFPIA) - WAIT Patient Indicator Survey 2020, realizat în parteneriat cu IQVIA, România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește timpul de așteptare al pacienților pentru accesul la medicamente de ultimă generație.
Astfel, intervalul de timp de la aprobarea de punere pe piață acordată de Agenția Europeană a Medicamentului, EMA, până la accesul unui medicament nou pe piața românească în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 de zile), în creștere față de raportul anterior, în timp ce în alte țări europene accesul se face imediat sau în câteva luni (Germania: 120 de zile, Italia: 418 zile, Bulgaria: 692 de zile).
Care sunt motivele acestei întârzieri?
Potrivit aceleiași surse, din cele 152 de medicamente inovative aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 de medicamente (1 din 4) au fost incluse pe lista medicamentelor compensate și gratuite în România până la 1 ianuarie 2021. Comparativ , Germania a introdus 133 de medicamente compensate, Italia - 114, Slovenia - 78, Bulgaria - 57 și Ungaria - 55. Prin urmare, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistemul compensat, este de doar 26%. în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici în sistemul compensat, nici în cel privat.
Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare pentru a solicita rambursarea (așteptarea ca alte țări să decidă cu privire la rambursare), procesul birocratic, un sistem de evaluare a tehnologiilor medicale (Health Technology Assessment - HTA) care limitează inovația, constrângerile bugetare și echipamentul insuficient pentru a face față procesării dificile și îndelungate a dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
În alte țări europene, precum Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Spania, Ungaria, pacienții au deja posibilitatea de a obține acces timpuriu la medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente, înainte ca aceste produse să obțină decizia de evaluare locală pentru introducerea lor în sistemul de rambursare.
Actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite va intra în vigoare de la 1 decembrie 2022.
De ce teste vor beneficia românii pentru a preveni cancerul?
Legea de aprobare a Planului național de prevenire și combatere a cancerului - promulgată ieri de președintele statului - va intra în vigoare de la 1 ianuarie și prevede, pe lângă serviciile medicale de prevenire, diagnostic și tratament, servicii sociale, psihologice, nutriționale și paliative.
Documentul prevede crearea unui Registru Național al Pacienților Oncologici, pacientul va avea un traseu standardizat și o schemă de tratament personalizată, concepută de o echipă multidisciplinară care va reuni, pe lângă medicul oncolog, chirurgi, radiologi, oncologi medicali, radioterapeuți, anatomopatologi. Printre măsurile pentru un acces mai rapid la diagnostic se numără posibilitatea ca medicul de familie să recomande direct colonoscopia sau tomografia computerizată. Pacienții cu cancer vor avea prioritate la consultații și examinări, pe baza unei liste de programări separate.
Prevenirea prin educație
În același timp, legea prevede și elaborarea unei strategii naționale pentru promovarea prevenției și măsurarea factorilor de risc legați de apariția cancerului. Documentul notează că accentul factorilor de risc se pune acum pe nutriție și stres, dar pe lângă aceștia mai sunt și alții, cum ar fi radiațiile ultraviolete, poluarea, abuzul de alcool, creșterea numărului de fumători, benzenul, radonul.
Astfel, documentul prevede introducerea unor campanii de informare începând de la grădinițe privind efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete și protecția acestora, dezvoltarea unor campanii de conștientizare a populației cu privire la riscul expunerii zilnice la poluare, introducerea de materiale informative privind consecințele abuzului de alcool în școli, licee, colegii, congrese, ateliere de lucru dedicate problemei fumatului și creșterii numărului de fumători, precum și crearea unor cursuri de informare și educație sanitară și de prevenție pentru pacienți și familii, în vederea stimulării asistenței medicale. educația și capacitatea de prevenire a comunităților.
Cele mai ușor de prevenit sunt cancerul de col uterin (100%), cancerul de plămâni, de cavitate bucală și de esofag (90%), urmate de melanom și cancerul de stomac (75%) și cancerul colorectal (55%).
În 2020, în UE s-au înregistrat 2,7 milioane de cazuri noi de cancer și 1,3 milioane de decese cauzate de cancer, potrivit Globocan. Potrivit aceleiași surse, în România s-au înregistrat 98.886 de cazuri noi de cancer și 54.486 de decese.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
