Potrivit agenției France Presse, Paul al României fusese reținut pe 7 aprilie la domiciliul său din Paris, în baza unui mandat european emis pe 30 ianuarie 2025, de către autoritățile române. Documentul cerea extrădarea sa în vederea executării unei pedepse privative de libertate de trei ani și patru luni, stabilită definitiv în 2020 de Înalta Curte de Casație și Justiție a României, în celebrul dosar al retrocedărilor ilegale de la Băneasa.
Cu toate acestea, camera de extrădări a Curții de Apel din Paris a dispus eliberarea sa, plasându-l totodată sub control judiciar și impunându-i interdicția de a părăsi teritoriul Franței. Decizia a fost salutară pentru apărarea sa, care a reluat argumentul potrivit căruia întreaga urmărire penală împotriva prințului ar avea o motivație politică.
„Această decizie confirmă că Franța, la fel ca alte jurisdicții europene, refuză să devină instrumentul unei persecuții judiciare și politice orchestrate de statul român, în unicul scop de a-l împiedica să-și valorifice drepturile la succesiunea regală”, a transmis avocatul Miriame Laichi, într-o declarație acordată AFP.
Eliberarea nu înseamnă însă finalul epopeei juridice. O nouă audiere este programată pentru data de 14 mai, când instanța franceză urmează să analizeze în detaliu legalitatea și temeinicia noului mandat european de arestare emis de România. În fața magistraților, Paul al României și-a afirmat nevinovăția, declarând: „Este incredibil că au refăcut un mandat de arestare când știu că sunt nevinovat”.
Franța nu vrea să-l extrădeze. Și nu este la primul refuz
În decembrie 2020, la scurt timp după condamnarea sa definitivă în România, autoritățile de la București au emis primul mandat european de arestare pe numele său. Însă, în noiembrie 2023, aceeași Curte de Apel din Paris a refuzat extrădarea, motivând că există un „risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene” dacă ar fi trimis în România. Justiția franceză a invocat nereguli sistemice și posibile abuzuri care ar putea compromite dreptul la un proces echitabil.
Paul Philippe al României, o figură controversată și deseori contestată în spațiul public românesc, a fost condamnat pentru implicarea sa într-o rețea de retrocedări ilegale care a funcționat între 2006 și 2013. În centrul anchetei s-a aflat Ferma Regală de la Băneasa, un complex de terenuri și clădiri revendicate de prinț în calitate de presupus moștenitor al familiei regale. Procurorii au susținut că acesta a colaborat cu o rețea de escroci pentru a obține în mod fraudulos titluri de proprietate, generând un prejudiciu estimat la 145 de milioane de euro (echivalentul a aproximativ 725 de milioane de lei la cursul actual).
În paralel cu acțiunile din Franța, și Malta a refuzat recent extrădarea sa. În aprilie 2024, Paul al României a participat la o ceremonie oficială pe teritoriul statului insular, dar autoritățile malteze au respins cererea de predare formulată de România, consolidând astfel imaginea unei opoziții europene tot mai ferme față de solicitările venite dinspre București.
Istoria sa personală este strâns legată de frământările monarhiei române din secolul XX. Tatăl său, Carol Mircea Grigore, a fost fiul lui Carol al II-lea, suveranul României între 1930 și 1940. În urma abdicării forțate și a instaurării regimului comunist în 1947, familia regală a fost exilată, iar bunurile sale au fost confiscate de statul român. Disputele privind moștenirea regală, inclusiv asupra legitimității lui Paul Philippe în linia succesorală, au alimentat zeci de ani de controverse și procese.
De-a lungul timpului, figura lui Paul al României a fost însoțită de numeroase controverse. Nu este recunoscut oficial de Casa Regală a României, condusă de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei. În ciuda acestui fapt, Paul s-a autoproclamat „Prinț al României” și a desfășurat numeroase activități publice sub acest titlu, participând la ceremonii, prezentându-se ca moștenitor al unei dinastii detronate și susținând că are drepturi succesorale asupra unor proprietăți importante din România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
