România se află în fața unei realități demografice și economice complexe: un număr impresionant de români trăiesc și lucrează în străinătate, iar tendințele arată că acest fenomen nu doar că va continua, ci se va transforma. Potrivit studiului „Principiile politicilor privind migrația în străinătate – cazul românilor”, realizat de profesorul Dumitru Sandu, soluția nu este stoparea sau reducerea migrației, ci optimizarea acesteia.
Exodul românesc: un fenomen greu de stopat
Conform datelor analizate de autor, diaspora românească a depășit 3,6 milioane de persoane, fiind una dintre cele mai mari din Europa. Deși ritmul de creștere al emigrației s-a diminuat după criza financiară din 2008-2010, numărul celor care își doresc să plece rămâne ridicat. În 2015, aproape 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani aveau planuri bine definite de a emigra temporar sau permanent.
Profesorul Sandu explică faptul că decalajele economice dintre România și restul Uniunii Europene sunt prea mari pentru ca emigrarea să poată fi stopată. Salariile mici, lipsa oportunităților profesionale și instabilitatea instituțională sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe români să plece.
„Este imposibil să oprim migrația, dar putem să o transformăm într-un proces benefic atât pentru cei care pleacă, cât și pentru România. Problema nu este că românii emigrează, ci că România nu știe cum să gestioneze acest fenomen”, subliniază autorul studiului.
Migrația circulară: o nouă realitate pentru diaspora românească
Un aspect nou identificat în cercetare este creșterea migrației circulare – un proces în care românii nu se stabilesc definitiv într-o țară străină, ci revin periodic în țară, menținând legături economice și sociale cu România. Acest tip de migrație este greu de măsurat, dar poate fi o soluție pentru a reduce efectele negative ale exodului.
„Românii încep să fie mai flexibili în alegerile lor. Mulți aleg să plece pentru o perioadă limitată, revin, apoi emigrează din nou. Acest tip de mobilitate trebuie sprijinit prin politici publice bine gândite”, explică profesorul Sandu.
De asemenea, s-a observat o diversificare a destinațiilor. Dacă în trecut Italia și Spania erau destinațiile preferate, acum țări precum Germania, Franța, Belgia și Austria devin tot mai atractive, mai ales pentru cei cu studii superioare.
Problemele nerezolvate: lipsa unei strategii naționale de migrație
Profesorul Sandu atrage atenția că România nu are o politică clară privind migrația și diaspora. În ciuda numărului mare de români plecați, statul român nu a reușit să implice diaspora în procesul decizional și nici să creeze mecanisme eficiente pentru a-i sprijini pe cei care doresc să se întoarcă.
„Este o mare contradicție: avem milioane de români în străinătate, dar nu avem o politică de migrație. În loc să vedem diaspora ca pe un partener, o ignorăm”, afirmă profesorul.
Această lipsă de strategie are consecințe grave, printre care:
-Depopularea României și îmbătrânirea populației.
-Criza forței de muncă în sectoare-cheie precum construcțiile, turismul și îngrijirea la domiciliu.
-Copiii rămași singuri în țară, cu efecte psihologice și sociale devastatoare.
O altă problemă este excluderea diasporei din viața politică. În prezent, comunitățile românești din străinătate sunt reprezentate de un număr insuficient de parlamentari, ceea ce le limitează influența asupra deciziilor naționale.
Cum poate fi optimizată migrația?
Profesorul Dumitru Sandu propune un set de măsuri concrete pentru a transforma migrația dintr-o problemă într-o oportunitate:
-Crearea unor politici publice clare, bazate pe studii și date reale.Sprijinirea migrației circulare, prin facilitarea reintegrării celor care se întorc temporar.
-Modernizarea administrației publice, pentru a crește încrederea cetățenilor în instituțiile românești.Integrarea politicilor de migrație cu cele de dezvoltare economică, astfel încât românii să aibă alternative viabile și în țară.
-Creșterea reprezentării diasporei în Parlament, pentru a da o voce reală comunităților românești din străinătate.
„Migrația nu este o pierdere, ci o resursă. România poate beneficia de pe urma diasporei, dacă își schimbă abordarea și începe să gândească strategic”, concluzionează profesorul Sandu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
