Protestatarii au avut un banner pe care scria "La Certej, justiţia e în lanţuri", şi au pus în scenă o reprezentare a zeiţei Justiţiei, "pentru care aurul cântăreşte mai mult decât dreptatea", ea fiind legată în mod simbolic la ochi.
"Suntem nemulţumiţi de soluţia de clasare dată acestei anchete, ceea ce face posibilă avansarea proiectelor de minerit din Munţii Apuseni şi anume extragerea aurului cu cianuri acolo. În dosarul de corupţie este vorba despre transferul abuziv de proprietate de la săteni prin intermediul Primăriei Certejul de Sus către Compania minieră Deva Gold, care are în plan construirea a două iazuri de decantare. De altfel, pădurea pe care se doreşte construirea este sigura locaţie propusă pentru dezvoltarea proiectului minier. "Declic" a făcut un denunţ la DNA Alba, în 2016, a urmat o perioadă de cercetare in rem, ca mai apoi în iunie dosarul să fie închis. Am făcut o plângere împotriva soluţiei de clasare, dosarul a fost mutat la Bucureşti. Am avut speranţa că se va analiza cu seriozitate ceea ce noi am denunţat în dosar, dar, din păcate, la 10 zile de la preluarea lui a fost respins din nou pe motive procedurale", a declarat Roxana Pencea Brădăţan, reprezentant Declic.
Ea a susţinut că tot ceea ce s-a făcut în acest caz "este încălcarea Legii fondului funciar" care arată că retrocedarea unui teren, a unei păduri, a unei suprafeţe, se face pe vechiul amplasament. "Toate acestea fac ca corupţia din jurul proiectului minier să prospere, iar închiderea dosarului face ca toate aceste suspiciuni de corupţie să nu fie anchetate, nici măcar analizate", a adăugat reprezentanta "Declic".
Potrivit site-ului Declic, Asociaţia Efectul Fluture (actualmente Asociaţia Declic) a înregistrat pe 31 octombrie 2016 la DNA Structura Teritorială Alba, un denunţ privind săvârşirea unor fapte penale de către funcţionari publici care au aprobat reconstituirea dreptului de proprietate asupra a 618,21 ha de pădure în beneficiul Primăriei Certeju de Sus, judeţul Hunedoara.
Prin ordonanţa din 8 noiembrie 2016 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, neglijenţă în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale.
Succesiv, atât Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din cadrul Parlamentului României şi Senat, Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne şi ANAF, DGRFP Timişoara au depus la dosar, în 2018 şi 2019, solicitări privind extinderea urmăririi penale privind faptele sesizate, precum şi alte fapte penale.
În iulie 2019, dosarul a fost clasat de DNA Alba Iulia. Prin soluţia de clasare se analizează exclusiv aspectul împroprietăririi comunei Certeju de Sus, soluţia fiind argumentată pe ideea că, în ceea ce priveşte împroprietărirea comuna Certeju de Sus, există un litigiu pe rolul instanţei civile, iar soluţionarea acestui dosar este atributul exclusiv al instanţei de judecată, astfel că nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, potrivit sursei citate.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
