Protestul este organizat de SNGJ Dicasterial, în solidar cu Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba şi Sindicatul Dreptatea Vrancea, organizaţii sindicale care reprezintă 75% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Organizaţiile sunt afiliate la Federaţia Publisind, care sprijină acţiunile de protest.
„Am fost aruncaţi ca o minge de ping-pong între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii, consecinţa fiind evidentă: nerezolvarea problemelor. Problema noastră, a grefierilor, este că suntem angajaţii nimănui, nimeni nu vrea să ne adopte. Avem 36 de angajatori, care fie nu aplică, fie aplică neunitar legea. Ne-am săturat, vrem un singur angajator Ne-au mai rămas premierul, preşedintele şi instituţiile europene. Dar înainte să le cerem şi lor sprijinul ne-am decis să arătăm că suntem relevanţi şi fermi. De acum, sprijinul va fi cerut în stradă", a declarat liderul SNGJ Dicasterial.
„Au poziţionat grefierul ca fiind cea mai prost plătită categorie profesională”
Acesta a acuzat faptul că neaplicarea sau aplicarea neunitară a legilor succesive de salarizare au determinat ca tocmai grefierii, participanţi la înfăptuirea actului de justiţie, să devină justiţiabili şi să încarce rolurile instanţelor cu sute de dosare pentru recunoaşterea drepturilor salariale.
„Deşi şi-au recunoscut greşelile, în loc să le îndrepte, factorii de decizie au adoptat ordonanţe de plată eşalonată a acestor drepturi, astfel că putem spune că am muncit în 2015 şi suntem plătiţi în 2022. Legile succesive de salarizare au avut un efect şi mai grav: au poziţionat grefierul ca fiind cea mai prost plătită categorie profesională din sistemul de justiţie. Astfel că, dacă în anii 2000 salariul unui grefier era în procent de 70-80% din salariul unui judecător, în prezent, acesta a ajuns să fie ăn procent de numai 25-30%", a precizat Cătălin Trăistaru.
Preşedintele SNGJ Dicasterial a atras atenţia că grefierii au ajuns să îndeplinească sarcini profesionale fără legătură cu specializarea lor.
„Modificările legislative au adus atribuţii suplimentare care au grevat activitatea grefierilor, mai ales prin transferul unor contribuţii administrative de la magistraţi, cum ar fi redactarea după model a hotărârilor judecătoreşti, iar modificarea regulamentelor de ordine interioară au adus atribuţii numeroase în sarcina grefierilor, care au devenit, pe rând, statisticieni, arhivari, informaticieni, agenţi procedurali şi chiar factori poştali. Este de subliniat faptul că aceste modificări au fost făcute fără consultarea organizaţiilor constituite la nivelul profesiei şi de către organisme care nu au atribuţii privind gestionarea carierei grefierilor", a afirmat Cătălin Trăistaru.
„Erori de grefă”
Acesta a criticat şi diminuarea rolului grefierului la înfăptuirea actului de justiţie, ca şi afrontul adus profesiei prin indicarea unei "erori de grefă" pentru a justifica tocmai o "eroare de management" la nivelul celei mai mari unităţi de parchet, care a determinat adoptarea poziţii ferme din partea grefierilor pentru apărarea reputaţiei profesiei.
În această săptămână, grefierii au purtat o banderolă albă în timpul activităţii lor din cadrul instanţelor şi parchetelor în care îşi desfăşoară activitatea.
În 22 martie, grefierii vor participa la un miting de protest în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, la care organizatorii estimează că vor fi prezenţi 1500 de grefieri.
Din aprilie 2019, grefierii anunţă "mitinguri în cascadă, la nivel de judeţ, în toate instanţele şi parchetele", iar în "luna mai 2019, miting comun al sindicatelor personalului auxiliar de specialitate şi conex, sindicatelor din sistemul penitenciar şi din probaţiune - afiliate la Federaţia Publisind".
Grefierii ameninţă cu declanşare conflictului colectiv de muncă
Mai departe, grefierii ameninţă cu declanşare conflictului colectiv de muncă în situaţia în care angajatorii nu răspund revendicărilor.
Revendicările grefierilor vizează adoptarea unui nou statut al profesiei, care să corespundă realităţilor din instanţe şi parchete din punctul de vedere al atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu suplimentare, iniţierea elaborării standardelor ocupaţionale şi a calificărilor profesionale corespunzătoare pentru funcţiile care compun categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi ierarhizarea funcţiilor, cu modificarea corespunzătoare a funcţiilor în C.O.R.
Solicită înfiinţarea unei direcţii de specialitate
De asemenea, ei mai solicită înfiinţarea unei direcţii de specialitate în Ministerul Justiţiei care să reprezinte şi să gestioneze din punct de vedere salarial şi profesional cariera grefierilor, să coordoneze şi să gestioneze resursele umane similar Direcţiei Tehnologia Informaţiei, Direcţiei Naţionale de Probaţiune etc., reanalizarea schemelor de personal din instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea şi suplimentarea acestora cu 1000 posturi la nivel naţional. Printre cerinţe se numără şi dotarea corespunzătoare a instanţelor şi parchetelor din punctul de vedere al siguranţei şi sănătăţii în muncă.
Nu în ultimul rând, grefierii mai cer eliminarea inechităţilor salariale la nivelul autorităţii judecătoreşti prin acordarea, în procent integral, a sporurilor cuvenite personalului auxiliar de specialitate şi conex şi exceptarea cuantumului indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă de la determinarea limitei de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
